Hărţuirea sexuală aduce pierderi de 1.000 dolari pe angajat

Costurile pe care le are o companie atunci când tolerează astfel de practici ajung la mii de dolari, conform unor studii internaţionale Chiar dacă în România nu s-au semnalat decât

Costurile pe care le are o companie atunci când tolerează astfel de practici ajung la mii de dolari, conform unor studii internaţionale

Chiar dacă în România nu s-au semnalat decât cinci cazuri de hărţuire sexuală reclamate la Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse şi niciunul în justiţie, în firmele româneşti aceste practici există.

Un procent de 12,3% din intervievaţii unui studiu IMAS au trăit sau au avut printre apropiaţi cazuri de hărţuire la locul de muncă. În general este vorba de femei şi persoane tinere. Managerii şi directorii de resurse umane au de pierdut sau de câştigat în funcţie de cum gestionează problema hărţuirii sexuale, se arată în concluziile Centrului Parteneriat pentru Egalitate (CPE) care a realizat un ghid practic în acest sens. Companiile în care hărţuirea sexuală este tolerată oferă angajaţilor un mediu de lucru ostil, intimidant, în care oamenii nu-şi gestionează corect şi profesionist relaţiile de muncă.

Imaginea firmei, afectată de cazurile de hărţuire

Asta poate duce la atmosferă tensionată, dezinteres faţă de activitatea prestată, fluctuaţie de personal şi lipsa ataşamentului faţă de angajator. Mai mult, societăţile au de pierdut şi capital de imagine dacă un caz de hărţuire ajunge în atenţia opiniei publice.

Un studiu realizat în America evidenţiază faptul că hărţuirea sexuală costă o companie tipică, din top Fortune 500, aproximativ 6.700.000 dolari/an. În 1998, pierderile unei companii provocate de hărţuirea sexuală erau de 280 de dolari pentru un angajat, iar în 2003 au crescut la 910 dolari. Într-o cercetare realizată de IMAS despre "Femeile şi bărbaţii în organizaţii", din 2006, a reieşit faptul că, în România, 86% din organizaţiile incluse deţin regulamente interne.

Din totalul organizaţiilor care deţin un astfel de "cod", numai 50% au optat pentru includerea unor prevederi referitoare la situaţiile de hărţuire sexuală.

Majoritatea românilor percep doar formele grave de hărţuire sexuală, despre care cred că ar trebui pedepsite prin lege, însă doar jumătate din ei ştiu că există un cadru legislativ la care pot apela. De aceea, nici angajatorii autohtoni nu şi-au estimat costurile unui comportament indecent din partea unui angajat.

De unde provin pierderile companiilor în caz de hărţuire sexuală a angajaţilor:

- din scăderea performanţei şi calităţii muncii persoanelor care sunt afectate

- din creşterea ratei de absenteism a persoanelor afectate

- din fluctuaţia de personal şi necesitatea de a organiza noi procese de recrutare

- din acţionarea în justiţie

- dintr-o imagine publică nu foarte favorabilă

Majoritatea celor hărţuiţi la locul de muncă îşi neglijează atribuţiile, încercând să evite astfel de comportamente