Cu sau fără Hamas în guvern?

Azi, în Teritoriile Autonome Palestiniene au loc alegeri legislative. Este pentru a doua oară, după ianuarie 1996, când palestinienii se prezintă la urne pentru a-şi alege membrii parlamentului.

Azi, în Teritoriile Autonome Palestiniene au loc alegeri legislative. Este pentru a doua oară, după ianuarie 1996, când palestinienii se prezintă la urne pentru a-şi alege membrii parlamentului.
Miza scrutinului este deosebită: el are loc după decesul lui Yasser Arafat şi într-un context complex. Pe de-o parte, ineficienţa actualelor structuri de conducere este criticată de palestinieni, care le acuză de corupţie. Pe de altă parte, e sigur că mişcarea islamică Hamas - participantă în premieră la alegeri - va obţine un important succes. În fine, dar nu în ultimul rând, scrutinul prefaţează alegerile din Israel şi are loc pe fundalul crizei provocate de coma lui Ariel Sharon.
Vot şi în Ierusalimul de Est
Campania electorală s-a încheiat luni seara, liderii Autorităţii Palestiniene cerând alegătorilor să-şi îndeplinească această obligaţie civică prezentându-se la urne în cele o mie de birouri de vot. Va fi doar un tur de scrutin. În paralel, s-au definitivat pregătirile şi din Ierusalimul de Est, după ce, multă vreme, s-a spus că palestinienii de acolo nu vor putea vota. A fost nevoie de intervenţia fermă a SUA pentru ca guvernul israelian să accepte prezenţa la urne a palestinienilor din estul Ierusalimului. În Ierusalimul de Est, Hamas poate prezenta candidaţi, dar cu titlu individual, după ce, multă vreme, a fost în discuţie participarea ei la întregul scrutin. De fapt, prezenţa la alegeri a acestei mişcări integriste a provocat o lungă dispută. Mai întâi, Israelul n-a dorit ca Hamasul să se înscrie în competiţia electorală. În final, în urma presiunii liderilor Autorităţii Palestiniene, a ţărilor arabe, a SUA şi a UE, Hamasul s-a putut angaja în cursa electorală.
Deţinuţi palestinieni, printre candidaţi
Sunt înscrise 11 liste de candidaţi la nivel naţional, pentru scrutinul proporţional, şi 414 candidaţi în 16 circumscripţii. Se vor alege 132 de deputaţi. Principala favorită pare gruparea Al-Fatah, a preşedintelui Mahmud Abbas. Ea l-a pus primul pe lista candidaţilor pe Maruan Barghuti, unul dintre liderii Intifadei, deţinut în Israel. Nu e singurul aflat în această situaţie: Ahmad Saadat, care conduce lista Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei, şi Hassan Yusef, ce figurează pe cea a Hamasului, sunt tot în puşcărie. De altfel, 30 de deţinuţi palestinieni se află pe listele de candidaţi. E cert că Fatah va fi flancată îndeaproape de Hamas, întrucât alegătorii au multe de reproşat grupării fondate de Arafat. Creată în 1987 şi participând prima oară la alegeri, Hamas ar putea intra în forţă în parlament, programul ei social şi economic câştigând adeziunea palestinienilor, ale căror nemulţumiri legate de Fatah şi, mai ales, de conducerea lor sunt imense. În plus, aceştia îi reproşează atitudinea ezitantă faţă de Israel, în timp ce Hamasul a adoptat un ton ferm. E adevărat, ieri, Hamasul a evocat posibilitatea unor negocieri indirecte cu Israelul, ceea ce reprezintă o netă flexibilizare a poziţiei sale. Problema cea mare va fi, deci, dacă un guvern şi un parlament palestinian - ce vor include Hamasul în urma votului democratic - nu vor fi recunoscute de Israel, SUA şi UE. Se va ajunge iarăşi la izolarea palestinienilor şi la haos în teritoriile autonome?