Hamas câştigă detaşat alegerile palestiniene

Seism, şoc, "tsunami". Sunt câteva dintre reacţiile imediate la aflarea rezultatelor neoficiale ale alegerilor legislative palestiniene. La un moment dat s-a crezut, pe baza unor sondaje cam

Seism, şoc, "tsunami". Sunt câteva dintre reacţiile imediate la aflarea rezultatelor neoficiale ale alegerilor legislative palestiniene. La un moment dat s-a crezut, pe baza unor sondaje cam dubioase, efectuate la ieşirea de la urne, că gruparea Al-Fatah le-ar fi câştigat, ceea ce crea o senzaţie de uşurare. Pe măsură ce timpul s-a scurs, a devenit evident că mişcarea Hamas este învingătoare. Ca urmare, guvernul condus de Ahmad Qorei a demisionat, iar în zonă şi în alte cancelarii ale lumii "temperatura" a crescut repede.
Fatah - "faliment" politic
Rezultatele oficiale ale scrutinului urmau să se dea publicităţii aseară, dar e clar de pe acum că opţiunile palestinienilor s-au îndreptat spre Hamas. Mişcarea radicală ar obţine 77-80 de mandate în parlamentul ce are 132 de locuri. Un scor zdrobitor a obţinut în Fâşia Gaza, fieful ei, unde a câştigat 18 din cele 24 de locuri. Succesul Hamasului nu surprinde, dacă ţinem seama de cel de la alegerile municipale, când pur şi simplu a "măturat" totul în cale. În al doilea rând, era limpede de mai mulţi ani că imaginea Autorităţii Palestiniene se degradase alarmant. Ea şi liderii ei erau ameninţaţi de faliment politic, după cel economic, erau divizaţi şi neputincioşi total în ochii palestinienilor. Pe urmă, generaţia care, în 1993, în momentul istoricelor Acorduri de pace israelo-palestiniene, era la maturitate, a trăit un acut sentiment al frustrării, documentele fiind abandonate de guvernările de dreapta din Israel. Izolarea şi dispariţia lui Arafat au avut ca fundal sporirea influenţei Hamas - care nu recunoscuse Acordurile de la Oslo - iar unele greşeli de strategie comise de guvernanţii de la Tel Aviv, care n-au oferit practic nimic succesorilor lui Arafat, n-au făcut decât să sporească nemulţumirile palestinienilor. În atare împrejurări, firesc, privirile li s-au îndreptat spre Hamas. Curios, chiar dacă nu se afla sub umbrela Autorităţii Palestiniene, Hamas a respectat armistiţiul cu israelienii încheiat în 2005.
Cine e Hamasul?
La 14 decembrie 1987, în plină Intifadă, mai mulţi intelectuali palestinieni, adepţi ai grupării islamice integriste egiptene Fraţii Musulmani, creată în 1920, au înfiinţat Hamas. Este acronimul în arabă al Mişcării de Rezistenţă Islamice. Primul său lider spiritual a fost şeicul Ahmad Yasin, ucis de Israel în 2004. Fieful ei este Fâşia Gaza, iar sediul e la Damasc. Influenţa sa e uriaşă în teritorii, unde s-a bazat pe ideea relansării identităţii religioase, combaterea corupţiei endemice a Autorităţii Palestiniene şi lansarea unui consistent program socio-economic. A negat existenţa statului Israel şi a promovat ca ţel suprem lupta armată împotriva lui. În noul context, marea problemă care se pune este ce va face guvernul creat de Hamas?
SUA şi Israelul sunt decise să nu trateze cu acesta, deşi e vorba de rezultatul unui vot democratic, eveniment singular în peisajul arab. UE a cerut Hamasului să-şi reconsidere poziţia faţa de Israel şi să-şi revadă politica de ansamblu. Azi-noapte, în Israel - care e în stare de şoc după rezultatul scrutinului palestinian - cabinetul de securitate s-a întrunit de urgenţă şi trebuie ţinut seama că premierul Ariel Sharon e în comă, iar ţara e în preajma alegerilor anticipate. Deci, un context complex, grav, în care orice scânteie poate declanşa un incendiu uriaş.