Guvernul se jură că trecem la euro în 2015

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deşi mai are de parcurs paşi importanţi, România menţine termenul pentru adoptarea monedei unice. Data exactă a adoptării euro va fi stabilită ulterior, prin discuţii cu „partenerii europeni“, a anunţat premierul Emil Boc.

Guvernul a aprobat Programul de convergenţă al României, care va fi transmis Comisiei Europene, şi a decis să menţină obiectivul de adoptare a monedei euro în 2015. Decizia a fost luată ieri în cadrul unei şedinţe speciale de Guvern, în urma consultărilor dintre Preşedinţie şi Banca Naţională a României (BNR). Premierul Emil Boc a precizat că data exactă - dacă va fi 1 ianuarie sau o altă dată - va fi stabilită ulterior, prin discuţii cu „partenerii europeni". Şi preşedintele Traian Băsescu a susţinut recent că trebuie menţinut obiectivul privind intrarea în zona euro în 2015.

Înaintea şedinţei de Guvern, Coaliţia a discutat, într-o reuniune la care a participat şi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, varianta ca moneda euro să fie adoptată la 1 ianuarie 2015, iar până la finalul acelui an să circule în paralel atât moneda naţională, cât şi euro, a declarat Varujan Pambuccian.

Premierul a arătat că a fost decisă constituirea unui comitet care va monitoriza îndeplinirea obligaţiilor aferentă aderării la zona euro la termenul stabilit. Întrebat de jurnalişti dacă adoptarea monedei euro va genera scumpiri, premierul a răspuns că efectul va fi scăderea dobânzilor şi că moneda euro nu are legătură cu creşterea preţurilor.

Cu temele nefăcute

În proiectul programului de convergenţă se estimează că intrarea în ERM-II (mecanismul european al ratelor de schimb) se va produce „în perspectiva anilor 2013-2014", fără nicio referire exactă la momentul adoptării. Intrarea în ERM-II este etapa premergătoare aderării la zona euro, în cadrul căreia moneda naţională să fluctueze într-un interval de plus-minus 15% faţă de cea europeană.

Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht (vezi tabel). Rata inflaţiei ridicată este unul dintre criteriile care ar putea da bătăi de cap Guvernului, dar şi Băncii Naţionale. În plus, România va trebui să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB, iar dobânda de politică monetară, în prezent de 6,25%, să nu depăşească cu mai mult de două puncte procentuale media dobânzilor din cele trei state cu cele mai mici rate. 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite