Adevarul.ro

Până la 1 ianuarie 2014 vor fi blocate creşterile de pensii, angajările la stat, iar tichetele de masă şi primele nu vor mai fi acordate. În timp ce taie din drepturile financiare ale bugetarilor, Executivul nu poate gestiona companiile de stat care continuă să producă pierderi importante la buget. 

Executivul se pregăteşte să introducă noi măsuri de austeritate. Potrivit strategiei fiscal-bugetare 2012-2014, citată de Mediafax, pensiile care trebuiau să crească de la 1 ianuarie 2012 vor fi îngheţate, tichetele de masă şi de vacanţă vor fi suspendate, la fel ca şi primele, iar angajările la stat vor fi stopate.

Pe Aceeaşi Temă

Guvernul a decis: Nu va angaja şi nu va acorda tichete de masă şi prime până în 2014

Guvernul blochează majorarea pensiilor până în 2014

Noua strategie a Guvernului vorbeşte despre îngheţarea a două operaţiuni de majorare a pensiilor prevăzută în legea intrată anul acesta în vigoare.

Pensii îngheţate pentru două categorii

În primul rând, este vorba de o categorie care a fost mereu amânată, în anii de criză - pensionarii care au lucrat în condiţii deosebite de muncă după 1 aprilie 2001 şi care ar fi urmat să se bucure de o majorare cu 25% a punctajelor lunare, începând de anul viitor. Al doilea grup de pensionari afectat este cel al persoanelor retrase din activitate în 2011 şi care ar fi trebuit să beneficieze de un indice de corecţie ce ducea la majorarea pensiilor. Din neaplicarea acestor majorări vor fi economisite aproximativ 865 de milioane de lei, în condiţiile în care bugetul de pensii are un deficit-record de 14,8 miliarde de lei.

Analistul Liviu Voinea spune că acest deficit a fost provocat de două măsuri administrative şi politice luate în 2008 şi 2009. "Fondul de pensii a intrat pe deficit în 2008, când s-a introdus obligativitatea pensiilor private, transferul la Pilonul II. Gaura provocată este de 10%, anul acesta, şi va creşte la 20%, până în 2013". A doua măsură care a îngropat fondul de pensii a fost introducerea pensiei minime garantate, pentru cei care nu au contribuit niciodată. Este o formă de asistenţă socială, consideră Voinea. Analistul spune că, „dacă Guvernul simţea nevoia acestei decizii politice, ar fi trebuit ca pensiile sociale să nu fie plătite de la bugetul de pensii". 

Sistarea acordării tichetelor de masă

O altă măsură de austeritate prevăzută în strategia fiscal-bugetară, şi anume eliminarea tichetelor de masă, nu-i va afecta pe toţi bugetarii pentru că, după deciziile de anul trecut, acest drept a fost tăiat la multe dintre instituţii. „Tichetele de masă se primeau oricum accidental, iar în ultimul an, mulţi bugetari nu le-au mai primit deloc", a spus Constantin Ciosu, reprezentantul Federaţiei Educaţiei Naţionale.

 Dacă în 2009, mulţi dintre angajaţii de la stat primeau şi bonuri de masă, şi bonuri cadou, în 2010 Guvernul a eliminat acest tip de beneficii. În prezent, valoarea unui bon de masă ajunge la 9 lei, iar cea a unui tichet cadou la 10 lei. Economiile estimate din sistarea tichetelor de masă, cadou şi de vacanţă, sunt de 9,1 miliarde lei în 2012 şi 9,6 miliarde lei în 2013.

Angajările la stat, restricţionate

Guvernul a mai decis ca posturile din sistemul bugetar să rămână blocate în următorii trei ani. Se vor face angajări numai în caz de necesitate, iar un singur post va fi scos la concurs numai dacă alte şapte sunt vacante. Restricţia va fi extinsă şi la achiziţionarea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică în instituţiile publice. Prin blocarea ocupării posturilor vacante în sistemul public, Guvernul estimează economii la cheltuielile de personal de 1,72 miliarde de lei în 2012 şi 1,99 miliarde de lei în 2013.

Companiile de stat, eterna gaură neagră

În timp ce Executivul îngheaţă pensii, blochează angajări şi taie din drepturile salariaţilor, managementul companiilor de stat continuă să producă pierderi uriaşe la bugetul de stat. În primul semestru al acestui an, restanţele la buget ale primilor zece cei mai mari datornici au crescut cu 10%, ajungând la 9,2 miliarde de lei (peste două miliarde de euro). Prima în top e Compania Naţională a Huilei, cu o restanţă de 4,6 miliarde de lei, în creştere cu 13% faţă de decembrie anul trecut. Ea e urmată de Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, companie care administrează infrastructura feroviară. Obligaţiile financiare neplătite ale acestei firme de stat au ajuns la 2,15 miliarde de lei, în urcare cu 19% faţă de perioada de referinţă. Locul trei e ocupat de Electrificare CFR, cu 567 de milioane de lei, în creştere cu 12%.

De ce aceste măsuri?

Analistul Daniel Dăianu spune că această strategie bugetară provine dintr-o teamă care echivalează cu o precauţie faţă de spaţiul fiscal actual. Ea ţine seama de turbulenţele din economia mondială şi de "deteriorarea probabilă a contextului internaţional", explică Dăianu. Asta în condiţiile în care Executivul şi-a propus un obiectiv mai mult decât ambiţios - reducerea deficitului de la 4,4%, prognozat anul acesta, la 3%, anul viitor. Efortul în sine este apreciabil, dar devine uriaş, dacă este combinat cu cealaltă decizie, asumată în faţa FMI, de diminuare, practic, anihilare a arieratelor, explică Daniel Dăianu. În plus, noi depindem direct de ce se întâmplă afară, fiindcă exportăm mult şi nu ne putem bizui pe consumul intern, a mai spus Dăianu.

Se putea altfel?

Analistul Liviu Voinea este convins că se putea şi fără astfel de sacrificii şi avansează o alternativă: reducerea substanţială a contribuţiilor sociale (cu peste 5%)  şi creşterea salariului minim pe economie. Pe bugetul de stat, efectul ar fi fost unul pozitiv, ne asigură Voinea, care a făcut un calcul. "Nu înţeleg de ce nu se iau aceste măsuri? Probabil din cauza FMI, care consideră că ar fi o imprudenţă". De asemenea, ar fi fost necesară o analiză profundă a investiţiilor şi renunţarea la cele care nu sunt rentabile. Şi desigur o absorbţie mai mare a fondurilor europene", a conchis Voinea. 

"Fondul de pensii a intrat pe deficit în 2008, când s-a introdus obligativitatea pensiilor private, transferul la Pilonul II. Gaura provocată este de 10%, anul acesta şi va creşte la 20%, până în 2013."

Liviu Voinea

analist economic

Şcolile rămân fără 6% din PIB pentru o lungă perioadă

Noile măsuri anunţate de Executiv vor afecta şi bugetul din învăţământ. Astfel, educaţia va rămâne cu o proporţie de 3,8% din PIB, şi nu de 6%, aşa cum ar fi urmat să aibă de anul viitor. Reprezentanţii Guvernului spun că o creştere la 6% ar însemna un efort bugetar de peste 46 de miliarde de lei pentru 2012 şi 2013. Potrivit sindicaliştilor, măsura arată că România e lovită rău de criză.

 Angajaţii din educaţie au pierdut în urma măsurilor de austeritate anunţate de Guvern în 2009 cam 40% din venituri. Este vorba pe de o parte de sporuri salariale, iar pe de alta de reducerea de 25%, aplicată salariilor tuturor bugetarilor. În aceste condiţii, salariul mediu din educaţie a ajuns la 1.000-1.100 de lei net pe lună. 

Sindicaliştii susţin că procentul alocat în 2011 educaţiei e chiar mai mic de 3,8% din PIB, adică 2,85%. Ei spun că pentru 2011 Guvernul a alocat 8,5 miliarde de lei, din care doar 600 de milioane pentru investiţii.

Cercetarea a primit 1,5 miliarde de lei. „Nu s-a dat niciodată 6% din PIB. La noi este vorba de două sume, una care se dă învăţământului superior şi aici vorbim şi de venituri proprii, şi alta care se referă numai la bugetul pentru preuniversitar", a spus Constantin Ciosu, reprezentantul Federaţiei Educaţiei Naţionale.