Guvernul va finanta 61.220 de locuri pentru ciclul I - licenta

Scolarizarea nu se mai face pe specializari, ci pe aproximativ 70 de domenii

Astazi, Guvernul are de luat o decizie majora pentru viata invatamantului romanesc: aprobarea cifrei de scolarizare pentru ciclul I al invatamantului superior (licenta) si, mai ales, aprobarea nomenclatorului specializarilor pentru care se va realiza scolarizarea finantata de la bugetul de stat pentru toate universitatile acreditate din Romania. Din vara lui 2004, Romania a adoptat Legea privind ciclurile de studii in invatamantul superior, legiferand astfel integrarea scolii superioare romanesti in spatiul european al educatiei, demers si dimensiune conceptuala cu totul noua a UE, care-si propune crearea spatiului european pana in 2010. La nivelul intregii Europe se realizeaza o restructurare profunda a modului de organizare a studiilor superioare pentru a permite tuturor cetatenilor europeni sa circule liber, sa li se recunoasca studiile academice si sa li se compatibilizeze calificarile profesionale pe tot spatiul geografic european. In cateva cuvinte spus, demersul a inceput o data cu Declaratia de la Bologna in 19 iunie 1999 cand s-a semnat actul de nastere a spatiului academic european. Romania a semnat acest document, prin ministrul de atunci al Educatiei, Andrei Marga. Ciclul I al invatamantului superior se caracterizeaza in principal pe principiul unei pregatiri academice generale pe un domeniu pentru ca in ciclul II (master si doctorat) sa se realizeze pregatirea pe specializari din ce in ce mai inguste. Ideea este ca pregatirea pe un domeniu va oferi individului posibilitatea sa poata relua oricand va fi nevoie in timpul vietii (prin studii de master si doctorat) o reconversie academica si mai ales profesionala, stiindu-se ca sintagma "invatare de-a lungul intregii vieti" nu reprezinta doar un concept teoretic, ci si o necesitate, impusa de dinamica pietei muncii. Daca in Romania, in 1999, statul finanta de la bugetul de stat pentru studiile de licenta 18 domenii, cu 150 de specializari, masurile antireforma (in fond, in detrimentul deciziilor post-Bologna) au facut ca acum, in 2005, cand trebuie sa aplicam noua structura europeana a ciclurilor universitare, sa avem peste 115 domenii, cu peste 369 de specializari. Decizia care se va lua astazi in Guvern vizeaza proiectul inaintat de M.E.C. privind nomenclatorul domeniilor si specializarilor si cifra de scolizare de la ciclul I licenta, dar si pentru ciclul II (master si doctorat). Cum proiectul nomenclatorului specializarilor propus de Consiliul National al Rectorilor nu a reusit sa tina seama de imperativul major al acestei decizii, anume de micsorare profunda a numarului specializarilor in ciclul I, M.E.C. prezinta azi in Guvern un proiect de hotarare absolut inedit si revolutionar: statul roman nu mai finanteaza specializari, ci domenii de studiu, cu exceptia specializarilor reglementate in U.E. (medicina veterinara, arhitectura, drept, farmacie, stomatologie, medicina). Din cele 73 de domenii, cu 245 de specializari propuse in final de C.N.R., M.E.C. accepta sa finanteze 66 de domenii pentru licenta. "Daca organizam licenta pe domenii, marim sansa studentului de a ocupa un loc pe piata muncii", ne declara ministrul Miclea. Domeniul de studiu este definit in proiectul hotararii de guvern "prin cunostinte si competente generale si de specialitate", domeniul cuprinzand una sau mai multe specializari. Fiecarui absolvent de studii universitare de licenta i se va elibera diploma de licenta pe domeniul de studii si un supliment de diploma, in care se va mentiona specializarea. Licenta se obtine dupa parcurgerea si acumularea unui numar de credite de minimum 180, maximum 240. Numarul creditelor de studii este acelasi pentru toate formele de invatamant: zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta, ca si durata ciclului de licenta. Cade in obligatia universitatilor de stat si particulare sa-si reformeze planurile de invatamant ale specializarilor acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu. Cifra de scolarizare pe care Guvernul o poate aproba astazi este de 61.220 de locuri (ciclul I, inclusiv invatamantul militar), cu finantare integrala de la bugetul de stat. Pentru ciclul II (master si doctorat) s-au propus 19.200 de locuri (cu 20% mai mult fata de anul trecut). De asemenea, Guvernul poate aproba si cifra de scolarizare cu taxa, dar se pare ca M.E.C. nu a facut nici o propunere in acest sens. Hotararea care se va aproba astazi se aplica incepand cu anul universitar 2005-2006, adica din aceasta vara.
Rectorii sunt adeptii licentei pe specializari
Avand in vedere impactul teribil pe care-l va produce trecerea la noua structura universitara, am solicitat catorva rectori sa ne prezinte cum sunt pregatite universitatile.
Cele patru intrebari au fost:
- Sunteti pregatiti pentru implementarea ciclului I conform principiilor Declaratiei de la Bologna?
- Trecerea la noua structura afecteaza incadrarea cadrelor didactice?
- Cum organizati masteratul?
- Ce sunt pentru dvs. creditele transferabile?
Ion Gheorghe Rosca, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucuresti:
* "ASE-ul a initiat dezbateri importante la care au participat factorii de conducere din domeniul economic si pot spune ca deciziile pe care le-am luat in ceea ce priveste aplicarea Legii 288 sunt in consens cu punctele de vedere ale comunitatii academice. Am decis ca domeniul economic sa mearga pe structura 3+2+3, am stabilit competentele specifice studiilor de licenta si masterat, am convenit asupra a 13 discipline obligatorii la toate domeniile si specializarile economice. Avem 7 domenii si 14 specializari.. Posturile didactice nu vor fi afectate, deoarece suntem o institutie ce se bucura de un numar mare de studenti, iar la noi se inregistreaza un deficit de cadre didactice.. In ceea ce priveste organizarea masteratului, am gandit un masterat stiintific, care inseamna o prelungire si o aprofundare a studiilor de licenta, si un masterat profesional de pregatire complementara, care va putea fi diferit de la un an la altul, in functie de cerintele de pe piata muncii. Doctoratul, insa, il vor putea urma doar cei care urmeaza masteratul stiintific.. Creditele transferabile? Ar trebui sa se materializeze prin dificultatea de invatare la o anumita disciplina. Apar abateri, pentru ca fiecare profesor sustine ca disciplina sa e cea mai importanta, iar noi am facut un compromis si le-am impartit in functie de numarul de ore. O alta abatere se refera la faptul ca, atunci cand studentii nostri pleaca la studii in afara, strainii le recunosc creditele de la noi, in schimb cand vin inapoi exista discutii privind recunoasterea creditelor acumulate in strainatate. Vom milita pentru ca, odata creditele capatate, sa-l ajute pe student sa se mute de la o facultate la alta din tara sau din strainatate".
Ecaterina Andronescu, rectorul Universitatii "Politehnica" din Bucuresti
* "De la toamna, incepand cu anul I, suntem pregatiti pentru implementarea Procesului Bologna. Mai intai am luat in discutie specializarile si domeniile de pregatire, fiecare facultate si-a elaborat competentele generale si specifice, a stabilit disciplinele pentru realizarea acestor competente si urmeaza ca impreuna cu decanii sa stabilim continutul general pentru inginerie. Pentru studiile de licenta am optat pentru o specializare mai larga, dar nu pot spune ca le-am redus extrem de mult, deoarece absolventii cu diploma de licenta trebuie sa detina competente generale, dar si de specialitate.. Pentru la toamna, reorganizarea curriculei nu va afecta posturile didactice, iar in urmatorii ani nu vom mai da prelungire dupa 65 de ani acelor profesori care predau discipline ce urmeaza sa fie eliminate.. In ceea ce priveste masteratul, vom avea in vedere organizarea de programe cu universitati europene, incurajand mobilitatea studentilor.. Creditele transferabile reprezinta puncte care se asociaza fiecarei discipline si care exprima efortul pe care studentul il face pentru a acumula cunostinte de nivel minim. Creditele il ajuta pe student sa acumuleze puncte in specializarile respective, il ajuta la mobilitate, astfel incat sa poata studia un semestru in alta parte, la Iasi, de ce nu la Paris. Acumuland credite, studentul nu va mai fi obligat sa dea diferente".
Ioan Mihai, rectorul Universitatii de Vest din Timisoara:
* "Am clarificat problema ciclurilor, am stabilit specializarile, deci putem spune ca suntem pregatiti pentru aplicarea Legii 288. La noi, cu mici exceptii cum ar fi fizica tehnologica, artele, s-a ales structura 3+2+3. Specializarile nu s-au redus masiv. Reducerea este nesemnificativa. Pentru studiile de licenta am ales o specializare mai larga, fara sa intram in multe detalii, prin care sa oferim studentilor o baza pentru ciclul al doilea. In primul ciclu, de licenta, am gandit in primele 2-4 semestre trunchiuri comune pe domenii si pe urma mergem pe o anumita specializare daca exista un numar minim de cereri din partea studentilor. Aceasta reorganizare a curriculei nu afecteaza persoanele incadrate pe posturile didactice deoarece la ora actuala noi avem un grad de ocupare de 60-70 la suta. Cu masterul va fi o problema pentru ca trebuie sa simtim piata. Vom organiza acele masterate care sunt solicitate de piata muncii si implicit de studenti. Oferta va fi flexibila si se va schimba de la an la an.. Creditele transferabile functioneaza acum formal, pe hartie, dar ar trebui sa-l ajute pe student sa faca un an la Timisoara, unul la Cluj si unul la Berlin si sa isi ia diploma. Mobilitatea la noi acum este foarte mica, dar cu timpul poate va exista posibilitatea de a creste mobilitatea cu ajutorul creditelor transferabile".
Dumitru Oprea, rectorul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", Iasi:
* "Institutia noastra a ajuns in niste stadii foarte avansate in ce priveste procesul Bologna, incat am depasit deja ceea ce se intampla la celelalte universitati din Romania. Procesul Bologna este un proces de reforma al Romaniei, si nu doar o simpla restructurare a duratei ciclurilor de studii. Legea 288 pe 2004 este croita destul de ciudat, pentru ca limiteaza ceea ce in multe universitati din Europa se ofera studentilor. Ma refer aici la mobilitatea tinerilor, carora trebuie sa le recunoastem agoniselile stiintifice chiar daca nu au fost acumulate in curtea noastra. In Romania, multi responsabili din domeniul universitar inca se mai considera stapanii unor mici mosioare in care studentii sunt legati de glie pentru patru ani de zile. In universitatea noastra, studentii pot urma in paralel doua facultati, ei plimbandu-se astfel mai usor pentru a cuprinde in diploma de absolvire competentele care sa le ofere o sansa in plus pe piata muncii. Daca avem 100 sau 80 de specializari aprobate de Ministerul Educatiei, pentru noi este acelasi lucru, ceea ce este important este ca studentul sa isi permita combinatii mai largi si sa se gaseasca solutia ca banii de la buget sa mearga dupa el.. Masterul alcatuit in sistemul Bologna va trebui sa fie la fel de flexibil in a oferi studentului ceea ce ii trebuie pentru propria lui cariera.. Reducerea numarului de specializari din toamna nu va duce la profesori disponibilizati. Daca la cursul de fizica generala am avut pana acum o serie de 100 de studenti, prin crearea unui domeniu larg de licenta vom avea la acest curs 600 de studenti si este clar ca un singur profesor nu o sa le poata face fata. Cred ca invatamantul superior romanesc ar trebui sa isi puna mai intai problema sanselor tanarului absolvent pe piata de munca europeana, si mai apoi pe cea a normelor cadrelor didactice.. Foarte putini stiu ca in spatele creditelor se afla o intreaga stiinta in ce priveste recunoasterea lor la nivel national si international. Noi am editat o brosura dedicata special acestui subiect".