Guvernul coace un colos energetic din ce a mai scăpat de la privatizare

Executivul va reuni într-o singură entitate principalele firme energetice la care statul mai este încă acţionar majoritar, pentru a spori rolul României în Europa. Schimbare radicală de

Executivul va reuni într-o singură entitate principalele firme energetice la care statul mai este încă acţionar majoritar, pentru a spori rolul României în Europa.

Schimbare radicală de strategie în domeniul energetic. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat ieri că statul va păstra controlul, ca acţionar majoritar, asupra producătorilor de energie electrică şi va analiza integrarea acestora cu societăţile de distribuţie a electricităţii aflate în proprietatea statului, pentru a forma o companie puternică la nivel regional.

Primul-ministru a declarat ieri, după şedinţa de guvern, că viitoarea componenţă a noii companii energetice nu s-a decis încă, o hotărâre urmând a fi luată în termen de 30 de zile. "Astăzi am luat doar o decizie strategică. Vreau ca această companie pe care urmează să o definim să fie un actor puternic intern şi regional, care să asigure României securitatea energetică, dar şi capacitatea de a se implica în luarea unor decizii strategice la nivel regional şi european", a declarat Tăriceanu.

Ulterior, statul va vinde pachete mici din acţiunile societăţii pe Bursă. Şeful Executivului a precizat că la începutul săptămânii viitoare vor exista discuţii cu principalii actori din piaţă, respectiv cu reprezentanţii ANRE, ai Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Termoelectrica şi ai celor trei companii de distribuţie a electricităţii rămase în portofoliul Electrica.

În calcul sunt luate două variante de lucru: fie toţi producătorii de energie vor intra în componenţa viitoarei societăţi, pentru ca, ulterior, să fie vândute părţile mai puţin atractive, fie statul va îngloba doar câţiva producători, urmând ca restul să fie privatizaţi de AVAS, ca entităţi diferite. Tăriceanu a explicat că ţările din jur au companii energetice puternice şi a exemplificat cu firma CEZ, controlată de statul ceh, care "obţine o cifră de afaceri uriaşă, un profit uriaş şi este un actor care îşi permite să se dezvolte, să reprezinte coloana vertebrală a economiei".

Guvernul a aprobat ieri strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, care prevede investiţii de aproximativ 35 miliarde de euro în domeniu. Presiuni de vânzare a complexurilor energetice Până acum, cu excepţia unor microhidrocentrale, statul nu a privatizat niciunul dintre producătorii de energie electrică, lucru contestat de majoritatea jucătorilor din piaţă. Pentru vânzarea celor trei complexuri energetice din bazinul Olteniei, care împreună asigură 30% din producţia de energie a ţării, există presiuni foarte mari din partea marilor companii străine.

De altfel, şeful AVAS, Teodor Atanasiu, în administrarea căruia se află cei trei producători, a declarat acum două zile, pentru Rompres, că statul va vinde două complexuri energetice, iar al treilea va fi integrat în noul holding. În portofoliul statului au mai rămas Romgaz, care asigură jumătate din producţia de gaze naturale a ţării, cealaltă jumătate fiind asigurată de Petrom, companie vândută OMV. Distribuţia de gaze a fost integral privatizată către Gaz de France şi nemţii de la E.ON. Cinci din cei opt distribuitori de electricitate au fost cumpăraţi de Enel Italia, CEZ Cehia şi E.ON. La stat au rămas, de asemenea, Transgaz şi Transelectrica.

Marinescu: Privatizarea Petrom, subminare a economiei naţionale

Comisia parlamentară de anchetă a privatizării Petrom se apropie de finalizarea raportului. Potrivit senatorului PD, Marius Marinescu (foto), vânzarea fostei companii naţionale de petrol constituie un act de subminare a economiei naţionale. Concluziile preliminare ale anchetei arată că, prin metoda de evaluare utilizată, Credit Suisse First Boston nu a luat în vedere patrimoniul Petrom, care ar fi condus la o valoare de piaţă a companiei de 6 miliarde de euro.

În plus, potrivit unui document intern al CSFB, valoarea de piaţă a Petrom poate urca cu 800 milioane de dolari, dacă preţul ţiţeiului va creşte cu doar 2 dolari/baril. În schimb, la evaluare CSFB a luat în calcul un preţ fix al ţiţeiului de 20 dolari pe baril, pentru următorii 8 ani, deşi, în 2004, la momentul privatizării, preţul ţiţeiului era deja de 37,8 dolari/baril.

Potrivit documentelor obţinute de ziarul "Adevărul", la 30 iunie 2003, CSFB era înscris ca acţionar la Petrom cu o participaţie de 0,00265%. Prin urmare, CSFB se afla în conflict de interese. Petrom, companie care controla integral resursele interne de ţiţei, a fost privatizată la sfârşitul anului 2004. Pentru 51% din acţiuni, grupul austriac OMV a plătit 1,5 miliarde de euro, din care statul român a încasat direct 668 milioane de euro. (Alexandru Macoveiciuc)