Guvernul a mutat peste noapte "Vama de legume si fructe" din ograda unui arab in Piata de Gros

Gestul poate fi o "atentie" pentru Ovidiu Tender

Agentia Nationala a Vamilor nu are bani pentru amenjarea corespunzatoare a tuturor punctelor vamale, asa ca in majoritatea cazurilor spatiul si dotarile sunt inchiriate. Unii s-au aciuat pe langa institutii cu care Vama nu are nici o legatura, ca de exemplu Posta sau Aeroportul Otopeni, altii, in schimb, stau in gazda si folosesc utilajele unor comisionari vamali, firme cu care Vama lucreaza, ba chiar ar trebui sa le si controleze. Conform legii, intr-un punct vamal ar trebui sa aiba acces egal toti comisionarii. Cei care si-au tras vama pe proprietate au investit cateva sute de mii de euro si n-au facut-o din altruism. Cum iti poti deschide punct vamal in curte? Alegi o zona in care este un trafic de marfuri insemnat, bagi bani in drum de acces, platforme, utilaje de incarcat-descarcat, agenti de paza, asiguri birouri pentru vamesi si cateva spatii minuscule pentru alti comisionari, sa nu zica lumea ca incalci legea, si apoi iti desfasori activitatea fara sa superi Autoritatea Nationala Vamala. In Bucuresti, din 6 puncte vamale, 3 folosesc spatiul si utilajele unor firme de comisariat: "Antrepozite" sta cu chirie la "Romtrans", "Baneasa" la "Dietrich", si "Gara de Nord" la "Sorceti". Pana acum cateva saptamani, "Vama de legume si fructe", cum este cunoscut punctul vamal prin care intra in Bucuresti toate zarzavaturile din import, statea cu chirie la un comisionar din Voluntari - "Unirea". Patronul "Unirii", un arab, avea langa punctul vamal o piata de desfacere. Decizia de schimbare a punctului vamal din piata arabului, in Piata de Gros a fost luata fulgerator. Vamesii spun ca s-au trezit cu actul normativ aparut in Monitorul Oficial in 26 iulie si pana in 27 seara si-au strans tot calabalacul si s-au instalat in noul sediu. Seful Pietei de Gros e tare bucuros - cu vama la poarta, e sigur ca o sa-i mearga afacerile mult mai bine. A investit circa 3 miliarde de lei in dotari si se pare ca nota de plata nu se va opri aici. Deocamdata, nu este sezon bun pentru fructele si legumele din import. Pe piata romaneasca sunt din belsug si la preturi destul de mici, fata de cele din import, asa ca in vama intra 5-6 camioane pe zi. Din octombrie, numarul s-ar putea sa creasca de cateva ori, iar in preajma Craciunului sa se ajunga chiar la 70 de camioane pe zi. Pe platforma amenajata pentru vama in Piata de Gros nu pot fi contolate decat cel mult doua camioane odata. Spatiul de manevra pentru camioane este foarte restrans, iar in curte, pe perimetrul asfaltat, n-au cum sa incapa 10 camioane, nici daca le aliniezi la milimetru. Seful punctului vamal spune ca e fericit ca s-a mutat din piata arabului, pentru ca acolo stationau de-a valma camioane incarcate cu produse autohtone, alaturi de cele ce asteptau la vamuire. Alti vamesi spun ca mutarea din Voluntari in Piata de Gros le ingreuneaza munca - platformele din piata arabului erau mult mai echipate si mai incapatoare. In plus, s-a schimbat si comionarul vamal preferat. In Voluntari era "Unirea", in Piata de Gros este "Union Express". Firma "Union Express" il are ca patron pe Ovidiu Tender. In 2002, a inregistrat o cifra de afaceri de 119 milioane de lei, o pierdere de 709 milioane si ... 3 angajati. "Union Express" a avut si pana acum sediul in Piata de Gros, dar a functionat ca si comisionar vamal in Gara de Nord. Cum acolo, punctul vamal era pe teritoriul comisionarului vamal Sorceti, incasarile erau mici. De cand a dat "norocul" peste ei s-au reprofilat pe legume-fructe si spera sa le mearga mult mai bine. Avand in vedere ca cea mai simpla declaratie vamala se taxeaza cu un milion de lei, la o medie de cel putin 10 camioane pe zi, cifra de afaceri va salta la cateva sute de miliarde de lei. Gurile rele spun ca mutarea punctului vamal din Voluntari in Piata de Gros nu este decat un soi de cadou facut lui Ovidiu Tender de guvernanti.