Gripa aviară loveşte şi în Dolj

Din cauza gerului au îngheţat pompele de dezinfecţie

La câteva ore de la plecarea ministrului agriculturii din Dolj, autorităţile locale au avut confirmarea de la Bucureşti că în comuna Cetate, situată pe malul Dunării, s-a descoperit virusul gripei aviare. Deocamdată, virsul a fost depistat în trei gospodării.
şeful Direcţiei Saniatar-Vetrinare Dolj, Andrei Butnaru, a declarat că suspiciuni de gripă aviară au apărut încă de marţi dimineaţa, după ce patru păsări au murit în gospodăria unui localnic din comuna Cetate. Imediat, autorităţile au trimis probe la Laboratorul Naţional de Referinţă Bucureşti, care, câteva ore mai târziu, a confirmat existenţa virusului la păsările moarte. "Aşteptam rezultatele să vedem tipul virsului", a afirmat Butnaru. În gospodăria unde s-a confirmat existenţa virusului, toate păsările au fost ucise. Directorul DSV Dolj a precizat că din primele cercetări se pare că păsările din gospodăria unde a fost depistat focarul ar fi fost contaminate prin intermediul unui găinaţ de la o pasăre sălbatică. "Nu este exclus faptul ca focarul depistat la Cetate, localitate situată la graniţa cu Bulgaria, să aibă legătură cu recentul caz de la Vidin unde a fost găsită o lebădă moartă de gripă aviară, întrucât în zonă există foarte multe păsări migratoare", susţine Butnaru.
Imediat după ce a fost confirmat virusul gripei aviare, autorităţile locale au luat primele măsuri. Ieri dimineaţă au ajuns în zonă patru echipe de medici veterinari, jandarmi şi poliţişti. Autorităţile locale s-au confruntat cu o problemă inedită. Din cauza temperaturilor scăzute, de până la -15 grade Celsius, pompele de dezinfecţie au îngheţat. Autorităţile au fost nevoite să facă focul, să încălzească apă cu care au dezgheţat pompele. Accesul în localitate a fost limitat. Medicii au trecut la vaccinarea antigripală a populaţiei şi administrarea tratamentului profilactic pentru astfel de situaţii. Localnici au fost înştiinţaţi că nu vor fi omorâte toate păsările din comună, ci doar din acele gospodării unde va fi depistat virsul gripei aviare.

Gripa umană se manifestă în Europa prin apariţia de focare regionale în Franţa şi Norvegia. În majoritatea ţărilor s-au înmulţit izolările de virusuri gripale. Evoluţia lentă a gripei ar putea fi explicată de caracteristicile virusului de tip B, care a dat majoritatea îmbolnăvirilor. Virusul de tip B declanşează epidemii cu număr mai mic de cazuri comparativ cu tulpinile de tip A, având o răspândire în "pată de ulei". "Suntem la începutul sezonului gripal, ne spune dr. Alexandrescu. Ceea ce ştim este că niciodată focarele epidemice din diverse ţări nu au avut o dinamică asemănătoare şi previzibilă. De mai mulţi ani, fără a avea o explicaţie ştiinţifică, într-un sezon circulă concomitent cel puţin 2 virusuri, chiar 3. Acestea se succed, provocând mai multe valuri epidemice" .

Oamenii "sănătoşi" din satele cu aviară ar putea avea H5N1 fără să ştie
OMS a recomandat ţărilor care au focare de gripă aviară, stinse sau în evoluţie, să testeze populaţia expusă, dar şi pe cei aparent sănătoşi care călătoresc prin zonele afectate. Studiile urmăresc depistarea anticorpilor apăruţi ca reacţie la contaminarea cu H5N1 la persoane care au venit în contact cu virusul, dar nu au făcut boala.Măsura este necesară pentru a se putea descoperi cum trece virusul aviar bariera între specii, de la păsări la om. Mecanismul de contaminare încă prezintă aspecte necunoscute, pe care specialiştii încearcă să le descifreze. Ei nu reuşesc să explice de ce apar cazuri umane în unele focare şi în altele nu, deşi condiţiile de expunere sunt identice. Unele tulpini prezintă mutaţii care uşurează transmiterea de la pasăre la om, dar acest mecanism nu este întâlnit în toate cazurile. "O serie întreagă de studii recente pun în discuţie o rată de transmitere mult mai mare a virusului de la păsări la om, ne spune dr. Viorel Alexandrescu, şeful Laboratorului Naţional de Gripă. Infectarea nu este însă concretizată prin boală clinică manifestă, deci nu apar simptome, iar omul este aparent sănătos. Foarte mulţi specialişti susţin că, în jurul focarelor de gripă aviară, sunt multe infecţii la om care scapă nesesizate ori au manifestări clinice foarte uşoare. Specialiştii consideră, deci, că omul poate deveni, în anumite condiţii, un rezervor şi un vehicul pentru virusul H5N1." De altfel, aşa cum au prevăzut experţii OMS, virusul H5N1 a devenit o prezenţă "obişnuită" sau endemică, în zonele în care au fost numeroase focare la păsări, cele mai cunoscute locuri fiind Hong-Kong şi Japonia. Existenţa unor astfel de "rezervoare" virale susţine temerile că ar putea izbucni o nouă pandemie, prin "altoirea" virusului aviar H5N1 pe o tulpină de gripă umană.