Gripa aviară apare foarte rar în oraşe

Gripa aviară a lovit întreaga ţară, în ciuda activităţilor de prevenire a răspândirii bolii. Despre noua strategie de luptă împotriva acestui flagel am stat de vorbă cu directorul executiv

Gripa aviară a lovit întreaga ţară, în ciuda activităţilor de prevenire a răspândirii bolii. Despre noua strategie de luptă împotriva acestui flagel am stat de vorbă cu directorul executiv al ANSV, Gabriel Predoi.
- În condiţiile în care gripa aviară pare să se extindă rapid, cum aţi modificat strategia de combatere a epizootiei?
- În primul rând, viroza trebuie depistată. În condiţiile în care se depistează păsări bolnave sau moarte, sunt duse de urgenţă la laborator pentru examinare. Se vede cauza prin testul rapid - pentru că păsările mor şi din alte cauze. Dacă proba e pozitivă, se expediază la Laboratorul de Diagnostic şi Sănătate Animală pentru confirmare. În momentul depistării probei, se ucid toate păsările din gospodărie, se face dezinfecţie în curte şi se instalează filtre de dezinfecţie până când boala se confirmă. Funcţie de situaţia epidemiologică, de numărul de cazuri, de topografia lor, de zonă, se poate acţiona fie prin regionalizare, cum am avut la Năvodari, fie în tot focarul. Totuşi, gripa aviară nu apare în zona urbană decât rar de tot.
- Până acum, Braşovul nu era considerat zonă de risc?
- Atunci când am aplicat regionalizarea, ne aflam în faţa unui singur judeţ cu probleme. şi am mers pe zone de risc. Prima era Dobrogea, Delta Dunării şi cele două culoare reprezentate de malul mării şi de Dunăre, a doua, zonele limitrofe dominate de apă, a treia, zona subcarpatică, şi a patra la vremea respectivă arcul carpatic. La vremea respectivă s-a ştiut foarte puţin despre evoluţia gripei aviare, inclusiv în celelalte ţări. Autoritatea lucrează acum la o nouă restructurare epidemiologică, funcţie de zonele de risc, dar supravegherea pe care noi am realizat-o a fost extinsă, nu am mers pe componente specifice fiecărei regiuni, am făcut o supraveghere largă. Am depistat 53 de focare în nouă judeţe.
- Ar putea fi Braşovul o nouă zonă zero?
- Da. Braşovul ne obligă să reconsiderăm politica de supraveghere inclusiv pe zona intracarpatică, pentru că în zona respectivă există lacuri şi această zonă se află pe un culoar secundar de migraţie. Din nefericire, la Braşov, virusul a apărut într-o fermă şi, datorită inconştienţei patronilor, au apărut focare secundare, cu care România nu s-a mai confruntat. S-a ajuns la o extensie deosebită şi nu putem spune că numărul actual de focare va fi şi ultimul.
- Cum explicaţi că dispăruseră cazurile, şi acum, deşi nu e perioadă de migraţie, ne confruntăm cu această recrudescenţă?
- Există o echipă coordonată de academicianul Manolescu, care realizează investigaţii epidemiologice pe mai multe palete, ca să afle de unde a provenit virusul. Cert e că a fost prezent la Braşov. Din nefericire, noi avem un context epidemiologic real, însă în multe focare din unele ţări - şi nu din ţări fără capacitate de diagnostic performantă - originea bolii a rămas necunoscută. Să sperăm că în România o vom găsi, dar trebuie să o corelăm cu specificul gospodăriilor ţărăneşti.