Greva din justiţie, între orgolii şi legalitate

Avocaţii Uniunii Naţionale a Barourilor din România au pus piciorul în prag şi au strigat autorităţilor că Baroul Constituţional funcţionează ilegal de ani de zile. A fost nevoie de doar

Avocaţii Uniunii Naţionale a Barourilor din România au pus piciorul în prag şi au strigat autorităţilor că Baroul Constituţional funcţionează ilegal de ani de zile. A fost nevoie de doar câteva zile pentru ca un sistem întreg să paralizeze. Procese amânate, inculpaţi netrimişi în judecată, violatori puşi în libertate, toate astea pe fondul grevei declanşate de către avocaţi. Consideraţi pioni de mâna a doua, avocaţii au arătat României o altă faţă a justiţiei. Una măcinată de orgolii şi interese. Autorităţile au avut ca soluţie la criza creată doar simplele declaraţii.
Un lucru este cert. Nimic din toate astea n-ar fi avut loc dacă imperfecţiunile legislative n-ar fi existat. Baroul Constituţional s-a creat din eternele interpretări ale "chichiţelor" legii avocaturii, din nepăsarea şi inacţiunea autorităţilor care, de ani buni, deşi constată acest fenomen, sunt prea ocupate să îl şi soluţioneze.
În ciuda deciziilor CEDO, a practicilor unor instanţe de judecată care i-au exclus de la bară pe membrii acestui Barou, în ciuda opoziţiei colegilor lor tradiţionalişti, această structură paralelă s-a format, a fost promovată şi există.
Mii de petenţi, mii de justiţiabili sunt acum legaţi prin procese, prin angajamente deja plătite de acest barou. Cine va suporta pagubele, nu atât cele materiale, cât mai ales cele morale, legate de nerecunoaşterea prestaţiilor acestor "avocaţi", care vor duce, desigur, la anularea unor decizii, la repunerea unor cauze pe rol, la reluarea unor dosare, la alte şi alte amânări?
Între orgolii şi legalitate există un singur prizonier. Acelaşi pe spatele şi bugetul căruia, de ani şi ani, justiţia se tot reformează : cetăţeanul.