"Greul începe după aderare"

aderare", a avertizat oficialul. Monitorizarea postaderare, în domeniile cu perioadă de tranziţie precum capitolul mediu sau agricultură, preconizată de Comisia Europeană şi acceptată de

aderare", a avertizat oficialul. Monitorizarea postaderare, în domeniile cu perioadă de tranziţie precum capitolul mediu sau agricultură, preconizată de Comisia Europeană şi acceptată de preşedintele Traian Băsescu, este normală, consideră coordonatorul-şef al Pactului de Stabilitate.
"O autoritate de control specială de monitorizare nu ar trebui însă instituită", spune el. România a făcut progrese vizibile în lupta anticorupţie şi la capitolul combaterea crimei organizate. "Cred că, în ultima vreme, România a făcut multe eforturi pentru a rezolva problema corupţiei şi pe cea a crimei organizate şi s-au făcut progrese", a întărit evaluările din preraportul comisarului european pentru extindere, Olli Rehn. "Consider că România a făcut bine în primul rând că nu şi-a negat aceste două probleme (corupţie şi crimă organizată) şi că a discutat deschis despre ele", a mai adăugat el. Potrivit lui Busek, în privinţa corupţiei, România este şi nu este în acelaşi timp pregătită pentru a intra în UE. "Eficienţa luptei anticorupţie depinde întotdeauna de cât sunt autorităţile pregătite să combată energic corupţia, mai cu seamă dacă ea apare în domeniul politicii", a precizat oficialul. Lupta anticorupţie are de câştigat dacă este mediatizată. "Lupta împotriva acestui fenomen necesită implicarea opiniei publice", consideră Busek.
Coordonatorul-şef al Pactului de Stabilitate nu este mulţumit sută la sută de progresele combaterii traficului de fiinţe umane, deşi şi la acest capitol s-au înregistrat progrese. "Traficul de fiinţe umane trebuie combătut cu consecvenţă", a subliniat Busek. Procesul de integrare şi cu aceasta presiunea UE a dat roade, crede oficialul, iar progresele în domeniul implementării unor legi legate de combaterea corupţiei şi a crimei organizate sunt vizibile, în decurs de un an. Bucureştiul ar trebui să ofere mai mult ajutor Sofiei în combaterea fenomenului crimei organizate, pentru că, dacă Bulgaria nu-şi rezolvă problema criminalităţii, situaţia se va înrăutăţi în toată regiunea. Totodată, România trebuie să aibă în vedere că nu are decât un rol secundar în rezolvarea conflictului transnistrean.
"România poate contribui doar cu puţin la rezolvarea conflictului din Transnistria", a spus Busek. "Este important ca UE să facă presiuni asupra Ucrainei, iar OSCE asupra Rusiei", a adăugat el. Busek nu a comentat susţinerea din partea română faţă de aderarea Moldovei în acelaşi val cu Croaţia, însă consideră că integrarea Chişinăului în structurile europene este de domeniul viitorului îndepărtat. "În Moldova trebuie să se facă progrese, progresele făcute până acum sunt doar la nivel inferior", a explicat Busek. Oficialul a salutat proiectul euroregiunii Marea Neagră şi respinge reproşurile Moscovei, potrivit cărora euroregiunea se suprapune cu alte structuri zonale existente.
Referitor la petiţia depusă la CE de către delegaţia maghiară condusă de Laszlo Tokes, în care se cerea autonomie teritorială pentru regiunile locuite de maghiari, Busek a răspuns: "Modelul Kosovo nu se potriveşte cu situaţia României, exemplu potrivit ar fi, mai degrabă, Tirolul de Sud". România respectă convenţiile internaţionale în domeniul drepturilor minorităţilor, a apreciat oficialul. "Sigur că se poate face mai mult pentru minorităţi, dar, când o minoritate participă la guvernare, are mai multe posibilităţi de a-şi apăra drepturile, vezi şi exemplul Slovaciei (care are o autonomie adminstrativă largă)", a adăugat el. "Nu pot spune însă dacă România are nevoie de o lege a statutului minorităţilor", a zis Busek.

"Poziţia Rusiei este una clasică, pentru o guvernare centralistă. Rusia doreşte întotdeauna ca Moscova să deţină puterea decizională"
Erhard Busek