Greco-catolicii români ridicaţi în rang de Papa

La ceremonie au participat peste 3.000 de credincioşi, aproape 200 de preoţi greco-catolici, precum şi numeroşi înalţi prelaţi de peste hotare. Au fost prezenţi ministrul justiţiei, Monica

La ceremonie au participat peste 3.000 de credincioşi, aproape 200 de preoţi greco-catolici, precum şi numeroşi înalţi prelaţi de peste hotare. Au fost prezenţi ministrul justiţiei, Monica Macovei, secretarul de stat pentru culte, Ioan Lemeny, şi consilierul prezidenţial Bogdan Tătaru-Cazaban. După o procesiune desfăşurată între castelul arhiepiscopal şi Catedrala "Sf. Treime", Excelenţa Sa Jean Claude Perisset, nunţiul apostolic din România, a dat citire decretelor papale. În cadrul Bisericii Catolice, Bisericile Patriarhale şi cele cu Arhiepiscopie Majoră beneficiază de o largă autonomie. Astfel, episcopii sunt aleşi de Sinodul fiecărei biserici. Canoanele catolice prevăd ca Arhiepiscopul Major să fie ales tot de către Sinodul Episcopilor şi confirmat de Papă. În lume mai există doar trei Biserici Greco-Catolice de acelaşi rang: una în Europa (Ucraina) şi alte două în Asia (India).

Episcopie la Bucureşti
Noul statut dobândit de greco-catolicii din România, fiind superior mitropoliei şi mai apropiat de cel al patriarhiei, Biserica Arhiepiscopală Majoră are motive în plus de a îmbuna relaţiile cu Biserica Ortodoxă Română. Prin acest gest, analiştii susţin faptul că Vaticanul a dorit să sublinieze din nou rolul istoric al Bisericii Greco-Catolice şi martiriul acesteia din perioada comunistă. Într-o Arhiepiscopie Majoră pot exista mai multe mitropolii - şansă de care greco-catolicii doresc să profite, în primul rând, prin înfiinţarea unei episcopii cu centrul la Bucureşti. Astăzi, în România mai sunt doar 750.000 de credincioşi faţă de un milion şi jumătate în anul 1948.