Gorbaciov la 80 de ani: De la încăierarea cu Ceauşescu la destrămarea URSS

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov Foto: Fototeca online a comunismului românesc
Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov Foto: Fototeca online a comunismului românesc

Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, împlineşte astăzi 80 de ani. „Omul care a schimbat lumea" şi care a fost cât pe ce să se bată cu Ceauşescu a devenit un personaj dispreţuit în propria ţară şi admirat în Occident. Dar cine este Mihail Gorbaciov şi cum a ajuns să fie ultimul Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) şi primul preşedinte al acesteia între 1985 şi 1991?

Venirea la conducerea URSS a lui Mihail Gorbaciov a fost însoţita de lansarea unui proces de restructurare - perestroika -, care se adresa în egală măsura sferei interne şi celei externe. Restructurarea internă, caracterizată prin trei concepte cheie - perestroika (iniţial, restructurarea în sens economic), glasnost (transparenţa) şi uskorenie (accelerare) - a vizat trei arii mari: economie, societate, Partidul-Stat. În acelaşi timp, noua gândire politică, dimensiunea externă a perestroikai, a fost caracterizata de o abordare mai suplă a relaţiilor atât cu statele capitaliste, cât şi cu sateliţii.
Gorbaciov va încerca să "câştige" Occidentul şi să înlăture eticheta de "imperiu al răului", pe care preşedintele american Ronald Reagan o aplicase Uniunii Sovietice, la începutul deceniului nouă, făcând apel nu doar la cuvinte - o retorica nouă, pacifista, care accentua valorile umane în detrimentul celor de clasă -, ci şi la fapte, concretizate prin disponibilitatea de a reduce armamentul nuclear.
În ceea ce privea comunitatea socialistă, Gorbaciov a ales o politică de persuasiune în locul uneia de impunere a noului curs aplicat la Moscova. Gorbaciov ar fi dorit ca tările din lagărul socialist să procedeze la o restructurare controlată, după modelul sovietic, afirmând chiar la Bucureşti, în 26 mai 1987, ca "suntem bucuroşi când tarile frăţeşti găsesc ceva util pentru ele în activitatea creatoare care se desfăşoară la noi în ţară", însă nu era dispus să exercite presiuni în această direcţie.

Gorbaciov şi Ceauşescu

În aceste condiţii, ecoul pe care politica reformistă a lui Gorbaciov l-a înregistrat în ţările frăţeşti a fost diferit. Dacă liderii din Polonia sau Ungaria s-au arătat mai receptivi faţă de noile idei, cei din România, Cehoslovacia sau R.D.G. s-au menţinut departe de influenţa reformatoare sovietică, potenţial contagioasă. Erodarea capitalului de imagine de care se bucura Nicola Ceauşescu la începutul anilor 1980 s-a petrecut în paralel cu degradarea economiei naţionale, cu scăderea drastică a nivelului de trai al populaţiei, în condiţiile intensificării eforturilor pentru plata datoriei externe şi cu accentuarea progresivă a cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu. Simpatia acumulată de Mihail Gorbaciov în Occident, după venirea sa la putere, va lipsi regimul de la Bucureşti de obiectul opoziţiei şi îl va expune din ce în ce mai mult criticilor internaţionale. Prima întâlnire între Ceauşescu şi Gorbaciov se va produce odată cu numirea celui din urmă în funcţia de secretar general al PCUS, în 1985.

La a treia întrevedere, Ceauşescu şi Gorbaciov erau să se bată

În iulie 1989, cei doi lideri se întâlnesc din nou la Bucureşti, de această dată la o întrevede Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Deja tensiunile erau maxime între cei doi conducători. Istoricul Alex Mihai Stoenescu descrie ce s-a întmâplat la întalnire privată dintre Ceauşescu şi Gorbaciov. „Ultimul dialog, şi cel mai violent, a fost cel din vila lui Drăghici, din cartierul Primăverii. Era vara lui 1989. Seara, Ceauşescu l-a adus pe Gorbaciov şi au vorbit ei acolo, între patru ochi, şi erau să se ia la bătaie, să intre gărzile peste ei să îi despartă". Neînţelegerile dintre cei doi erau de netrecut.

Citiţi mai multe pe historia.ro

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite