Goana după frumuseţe măreşte salariul

Încadrarea în canoanele societăţii este obsesia pentru care oamenii îşi supun organismul unor procedee nesănătoase Ce legătură poate fi între un centimetru în plus în înălţime

Încadrarea în canoanele societăţii este obsesia pentru care oamenii îşi supun organismul unor procedee nesănătoase

Ce legătură poate fi între un centimetru în plus în înălţime şi 600 de dolari? Neliniştiţi ca întotdeauna, oamenii de ştiinţă au găsit-o! Centrul pentru Cercetări Sociale din Oxford, Marea Britanie, a reunit studiile mai multor cercetători preocupaţi de felul în care oamenii percep imaginea propriului lor corp, precum şi efectele rezultate în viaţa de zi cu zi.

Psihologii şi sociologii din Marea Britanie au pornit de la un fapt constatat obiectiv: copiii cu un fizic plăcut sunt mai populari, atât printre colegii de clasă, cât şi printre profesori. Pe de o parte, primesc note mai mari, dar în acelaşi timp se aşteaptă şi mai mult de la ei - atitudine care se ştie că îmbunătăţeşte performanţele şcolare pe termen lung.

Acelaşi lucru se petrece şi în cazul adulţilor care încearcă să obţină o slujbă şi care au mai multe şanse să primească postul dorit dacă au un "look" atrăgător. Salariile par să fie, de asemenea, mai mari pentru oamenii arătoşi. De exemplu, un studiu efectuat în Statele Unite a ajuns la concluzia că pentru fiecare centimetru în plus la înălţime, un bărbat primeşte cu 600 de dolari mai mult la leafă! De asemenea, la tribunal, oamenii frumoşi sunt mai rar găsiţi vinovaţi, iar atunci când sunt condamnaţi primesc pedepse mai mici decât cei urâţi.

Concluzia tuturor acestor studii arată că, de fapt, în orice situaţie, reacţionăm mai favorabil faţă de o persoană atrăgătoare, iar stereotipul "cine e frumos e şi bun", din folclor, acţionează şi în societatea modernă în subconştientul fiecăruia dintre noi.

Numai 1 la sută din femei reuşesc să atingă idealul frumuseţii moderne

Iată de ce nu este de mirare că oamenii noului mileniu sunt foarte procupaţi de felul în care arată. Dorinţa de a arăta bine sau de a te încadra în canoanele societătii din care faci parte, uneori în dauna propriei sănătăţi, este veche de când lumea. Analiştii fac trimitere, spre exemplu, la perioada în care femeile purtau corset chiar dacă acest accesoriu le provoca probleme digestive şi respiratorii. Totuşi, se pare că devenim din ce în ce mai severi cu propriul corp, din dorinţa de a atinge tiparele de frumuseţe impuse de societate.

Invazia media impune prin toate mijloacele tipare stricte şi ne-am obişnuit cu un ideal de frumuseţe foarte rigide, dificil de atins. "Atacaţi" în permanenţă de reclamele din reviste şi de pe ecrane de figurile impuse de "tendinţe", frumuseţea supremă nu mai apare ca o excepţie, ci ca fiind ceva normal şi, prin urmare, necesar de atins. Psihologii spun că, în prezent, standardele actuale în materie de frumuseţe sunt atât de înalte, încât silueta suficient de slabă poate fi atinsă numai de 5 la sută din femei, iar dacă mai adăugăm şi chipul, atunci numai 1 la sută din femei pot realmente să arate "ca la televizor". Psihanaliştii apreciază că, în prezent, spre exemplu, o tânără adolescentă vede, într-o singură zi, mai multe femei frumoase decât a văzut mama ei în întreaga ei adolescenţă. Ca şi cum lucrurile nu ar fi deja destul de complicate, standardul de frumuseţe este mult mai sever decât în trecut. Dacă la începutul secolului 19, în 1917 spre exemplu, "femeia perfectă" avea 1,65 m înălţime şi aproape 60 de kilograme, iar manechinele de acum 25 de ani aveau greutatea doar cu 8 la sută mai mică decât cea a unei femei normale, astăzi, un model are cu 23 la sută mai puţine kilograme decât o femeie medie, de aceeaşi vârstă.

Chiar şi oamenii frumoşi se uită în oglindă critic, şi nu neapărat din vanitate. De asemenea, oamenii atrăgători sunt supuşi unei presiuni în plus: aceea de a se ridica permanent la înălţimea aşteptărilor celorlalţi şi de a se păstra în formă. Adeseori, ei nu au prea mare încredere în capacităţile lor profesionale, crezând că evaluările pozitive se bazează de fapt pe frumuseţea lor. Femeile sunt mult mai critice cu înfăţişarea lor, 8 din 10 femei declarându-se nemulţumite de cum arată atunci când se privesc în oglindă. Asta în vreme ce bărbaţii sunt mult mai indiferenţi faţă de imaginea lor şi chiar de multe ori, efectiv, nu-şi văd defectele când se uită în oglindă, tendinţa lor fiind în general de a se supraestima fizic. Motivul este simplu: femeile sunt în general mult mai mult judecate după felul în care arată decât bărbaţii.

80 la sută din fetiţe, interesate de slăbire

Lipsa noastră de statisfacţie vizavi de propria imagine începe de la o vârstă foarte fragedă. Copiii încep să-şi recunoască imaginea încă de la vârsta de doi ani, iar fetiţele, numai câţiva ani mai târziu, încep să-şi exprime nemulţumirile faţă de ceea ce văd în oglindă. Pentru acest motiv, un sondaj american a relevat faptul că peste 80 la sută din fetiţele de 10 ani urmaseră deja cel puţin o cură de slăbire, suedezii au aflat că peste 25 la sută din fetiţele de 7 ani au ţinut cel puţin o cură de slăbire, iar japonezii au constatat că peste 40 la sută din fetiţele din clasele primare au ţinut dietă cel puţin o dată. Printre aceste fetiţe s-au numărat însă foarte multe cu greutate normală sau chiar aflate sub greutatea normală. Diferenţa dintre sexe a reieşit şi în urma acestor sondaje. Mult mai multe fetiţe cu greutate normală sunt îngrijorate de corpul lor decât băieţii, care sunt de multe ori obezi. Pubertatea modifică situaţia. Lărgeşte umerii băieţilor, îi face să crească în înălţime şi să devină mai viguroşi, iar pentru adolescente nu face decât să îngreuneze situaţia, deoarece, în mod natural, corpul se rotunjeşte, creşte stratul de grăsime, pe şolduri şi coapse. Un studiu al specialiştilor de la Universitatea Harvard a demonstrat că două treimi din fetiţele de 12 ani subponderale se consideră prea grase. Până la 17 ani, numai trei fete din 10 nu vor fi ţinut cură de slăbire, iar opt din 10 vor fi serios nefericite vizavi de corpul lor. Marc Ferrero, psiholog la Universitatea din Lyon, spune că mass-media zilelor noastre încurajează de fapt uniformitatea şi dezaprobă diversitatea, ceea ce duce la apariţia complexelor, la boli ale narcisismului, probleme de acceptare a propriei persoane. "Astfel, din ce în ce mai puţine persoane acceptă să fie diferite de ceilalţi", explică specialistul în psihologie.

Din ce în ce mai puţine persoane acceptă să fie diferite de ceilalţi
Marc Ferrero,
psiholog la Universitatea din Lyon

Şi bărbaţii au probleme de imagine

"Neliniştea" nu-i ocoleşte totuşi complet nici pe bărbaţi. Aceştia încep să aibă probleme cu imaginea propriului corp mai ales în jurul vârstei de 45-50 de ani, când încep să-şi "tragă" burta şi să meargă mai "ţanţoş" încercând astfel să pară mai înalţi. În plus, psihologii de la Universitatea din Londra au ajuns la concluzia că bărbaţii care merg des la sală şi "trag" de greutăţi sunt mai nesiguri pe ei şi mai nemulţumiţi de corpul lor decât cei care nu sunt interesaţi de sala de fortă, în timp ce femeile care trag de fiare sunt mai încrezătoare în frumuseţea lor.

O altă constatare interesantă este aceea că femeile de culoare şi asiaticele îşi fac mai puţine probleme cu atingerea standardelor vehiculate de media. Femeile care au relaţii stabile, de durată, sunt mai satisfăcute de propria imagine, în vreme ce femeile singure sau implicate în relaţii efemere sunt mai îngrijorate de felul în care arată.

Ca o concluzie, psihologii britanici au adăugat un ultim criteriu salvator: persoanele cu personalitate puternică şi inteligenţă vie sunt mai puţin sensibile la cerinţele canoanelor frumuseţii, acceptă standardele sociale ale epocii, dar nu simt nevoia să se identifice obligatoriu cu imaginile transmise obsesiv de media.