Gigantii aerului, Airbus si Boeing, se lupta pe viata si pe moarte la Salonul aviatiei le Bourget

Vestitul salon aviatic de pe aeroportul parizian le Bourget este proxima scena a razboiului fara crutare dintre cei doi giganti ai aerului, Airbus-ul european si Boeing-ul american. Miza in joc:

Vestitul salon aviatic de pe aeroportul parizian le Bourget este proxima scena a razboiului fara crutare dintre cei doi giganti ai aerului, Airbus-ul european si Boeing-ul american. Miza in joc: locul intai in lume pe piata in continua expansiune a avioanelor pentru transportul pasagerilor, profiturile fabuloase fiind magnetul care atrage ambele companii. Razboiul dureaza de mai multa vreme si in ultimii doi ani balanta a inclinat de partea Airbus-ului, care a luat locul companiei rivale americane ca numarul unu in batalia contractelor. In prezent insa, constructorii europeni trec printr-o pasa proasta, fiind nevoiti sa amane pentru sfarsitul anului viitor initierea curselor regulate cu "balena zburatoare", uriasul avion A-380, menit sa puna capat monopolului absolut de care se bucura de trei decenii Boeing-ul Jumbo Jet 747. Capabil sa transporte 555 de pasageri, repartizati pe doua niveluri, care urmeaza a beneficia de conditiile unui confort extraordinar - baruri, buticuri, cazinouri, sali de conferinte si chiar o fantana arteziana, A-380 este socotit o adevarata minune a tehnicii. Boeing-ul se pregateste insa de contraatac, constructorii americani lucrand in prezent la o versiune noua a celebrului 747, mai alungita, mai aerodinamica, cu o capacitate ce-i drept mai mica de 450 de pasageri, decat cea a Airbus-ului 380, confortul pus la dispozitie fiind insa si mai extravagant. Competitia pe viata si pe moarte nu se desfasoara numai in domeniul avioanelor gigant, de mare capacitate. Constructorii europeni lucreaza cu toate motoarele la perfectarea unui lung curier de capacitate medie, A-350, care se va infrunta cu cel mai nou model - 787 - al Boeing-ului, botezat Dreamliner (Avionul de vis). Principal atu al acestui din urma model (care va dispune de 250 de locuri) este consumul redus de carburant, avantaj deloc neglijabil, tinand seama de explozia preturilor la produsele petroliere. Razboiul dintre cei doi rivali transatlantici risca sa aiba consecinte cu bataie lunga, ambele companii lansandu-si acuzatiile reciproce ca, desi constituite pe principii private, primesc subventii publice. Potrivit surselor americane, Airbus-ul ar fi beneficiat din 1992 si pana in prezent de subventii publice in valoare de 15 miliarde de dolari. Europenii contraataca, afirmand ca Boeing-ul a primit in aceeasi perioada un sprijin financiar si mai mare, 22 miliarde de dolari, sub forma de programe de cercetare si dezvoltare finantate de NASA si de Pentagon. Americanii sustin ca aceste programe sunt cu totul altceva decat subventiile directe de care beneficiaza Airbus-ul, care considera ca, in fond, este vorba de acelasi lucru. Controversa a ajuns pana in fata Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), nefiind exclus ca ea sa aiba consecinte din cele mai neplacute. Pentru evitarea unei asemenea perspective, vice-presedintele Boeing-ului, Thomas Pickering, a propus negocieri directe intre cele doua parti, in paralel cu procedurile in curs de desfasurare la OMC. Ar fi vorba de un acord global care sa includa atat subventiile directe, cat si cele indirecte. Deocamdata insa infruntarea gigantilor aerului in spatele carora se afla economia SUA si, respectiv, cea a Uniunii Europene se afla in toi, adversarii administrandu-si reciproc lovituri sub centura, zvarlind in dreapta si in stanga cu miliardele de dolari. Cum se va solda acest razboi e greu de crezut. El ar putea avea si un aspect imbucurator, in masura in care va duce la scaderea treptata a tarifelor. Vor fi dispuse cele doua companii sa renunte la o parte din profituri sau, se vor intelege pana la urma pentru a-si imparti pietele?