Ghid de supravieţuire la catedră

Pentru tinerii profesori, rămânerea în sistem este o provocare din ce în ce mai mare

Profesorii debutanţi au primit o broşură din care pot afla cursurile la care se pot înscrie, programul zilnic şi condiţiile de angajare. Profesorii tineri au primit astăzi „Ghidul debutantului“, o broşură despre cum se face angajarea în învăţământ, cum se pot înscrie în sindicat, la ce sporuri au dreptul.

Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), cei care au lansat ieri ghidul, de Ziua Mondială a Educaţiei, vor să-i încurajeze pe tineri să încerce o carieră didactică. Misiunea lor este mai mult decât dificilă, în condiţiile în care un dascăl proaspăt intrat în sistem primeşte un salariu cât un muncitor necalificat. În plus, peste 40% din profesorii tineri se gândesc să iasă din învăţământ în următorii cinci ani.

Reprezentanţii FSLI au alcătuit un document cu noutăţile Legii educaţiei care să-i ajute pe debutanţi, însă care nu conţine nimic despre cum să facă faţă provocărilor unui sistem subfinanţat de ani buni. "N-am putut face o predicţie cu cât le vor creşte salariile în următorii ani, că nici noi nu ştim. Cu 160 de euro pe lună nu ai cum să-i încurajezi pe tineri să lucreze ca profesori. Primim zilnic semnale că tot mai ­mulţi profesori debutanţi vor să plece din sistem", explică Simion Hancescu, preşedintele FSLI.

La evenimentul de lansare a participat şi Principele Radu al României, care i-a încurajat şi felicitat pe dascăli. "Dacă ne-am uita la cât alocă din PIB Singapore pentru sistemul de învăţământ, ne-ar apuca depresia. Şcoala românească are nevoie, de fapt, de responsabilitate, demnitate, simţul datoriei", a declarat Principele Radu.

Dezamăgiţi de sistem

Dascălii ar fi primit cu bucurie mai degrabă un ghid despre cum să rezolve probleme punctuale, decât unul cu câteva norme care oricum se schimbă de la un an la altul: "Eu sunt de cinci ani în învăţământ, am predat la postliceală şi acum sunt profesor în preşcolar, la o grădiniţă din sectorul 4. Poate m-ar fi ajutat informaţiile din ghid, dar deja mi-am depus dosarul pentru un alt job, în domeniul militar. Iau 820 de lei pe lună acum, am noroc de soţul meu care are un serviciu mai bun", spune cu deza­măgire Viorica.

În fiecare zi trebuie să stăpânească o clasă de 35 de copii care până acum au avut câte o educatoare în fiecare semestru. "Eu când am terminat liceul pedagogic şi am intrat în învăţământ am constatat că nu pot să aplic teoria învăţată la clasă. Nu-ţi spune nimeni cum să te comporţi cu adevărat cu copiii şi cum să le rezolvi problemele. Practica pe care o facem în liceu nu are nicio legătură cu realitatea de la clasă. Totul se schimbă foarte repede", a mai adăugat tânăra.

Ar accepta un salariu mic, contra respect

Dacă are nevoie de informaţii, Neluţa Dinu caută pe Internet sau întreabă un coleg. Este mai interesată să-şi găsească un nou job, cu toate că are abia o lună de când predă religie la Şcoala nr. 93 din sectorul 4 al Capitalei.

Puţinul timp petrecut la catedră i-a lăsat un gust amar. Cu un salariu de 600 de lei şi elevi dezinteresaţi, Neluţa Dinu nu ştie dacă o va prinde anul viitor la catedră. Totuşi, va răsfoi ghidul pe care l-a primit acasă.

"Rezonez la clasă doar cu câţiva elevi, cei care au suferit sau sunt mai amărâţi. În rest, nu prea am cu cine să mă înţeleg, nu vor să înveţe, nu sunt interesaţi. Este foarte greu", spune tânăra.

Cât despre salarii, a ştiut de la început în ce se bagă. "Noi, tinerii, după ce terminăm facultatea nu prea avem unde să ne angajăm şi atunci, ca să nu stăm acasă, venim în învăţământ. Până la urmă aş accepta problema banilor, dacă aş avea vreo satisfacţie profesională, dacă aş vedea că elevii sunt respectuoşi, că au cei şapte ani de acasă", mai spune Neluţa.

Tinerii profesori pot afla din „Ghidul debutantului" structura anului şcolar, cum se face angajarea în învăţământ, ce criterii trebuie să îndeplinească, ce activitate trebuie să desfăşoare la catedră, cursurile pe care trebuie să le urmeze pentru a se titulariza, cum îşi obţin gradele didactice, ce sancţiuni pot primi şi la ce sporuri au dreptul. Ghidul va fi împărţit în facultăţi şi licee pedagogice, în caravanele pe care sindicaliştii le vor organiza.

"M-ar fi ajutat ghidul, dar deja mi-am depus dosarul pentru un alt job."
Viorica
profesor preşcolar

40% din profesorii tineri se gândesc să iasă din învăţământ în următorii cinci ani.

Dascălii români, printre cei mai prost plătiţi

La salarii, profesorii români sunt la coada clasamentului european   Foto: Adevărul

Un profesor câştigă într-un an în România echivalentul a 2.743 de euro, aproximativ salariul unui dascăl olandez pe o lună - 2.769 de euro. Comparativ cu un profesor din Luxemburg, românul ia în 12 luni cât primeşte un dascăl din Ducat pe numai două săptămâni de lucru, arată ultimele studii ale Comisiei Europene. Sumele reprezintă salariile unor profesori la început de carieră, care predau în ciclul primar.

Profesorii cel mai bine plătiţi din Uniunea Europeană sunt în Luxemburg, Danemarca şi Austria. Cel mai prost plătiţi sunt în Bulgaria şi România. Şase milioane de profesori sunt angajaţi în prezent în statele membre. Raportul arată că, la începutul carierelor lor, salariile brute de bază ale profesorilor sunt mai scăzute decât Produsul Intern Brut (PIB) naţional pe cap de locuitor în toate ţările, cu excepţia Germaniei, Spaniei şi Portugaliei. Numai în trei ţări (Cipru, Portugalia şi România) este posibil ca profesorii să îşi dubleze salariile de bază pe parcursul carierei. Cu toate acestea, chiar şi în aceste ţări, este nevoie de mai bine de 20 de ani pentru a ajunge la salariul maxim. În România este nevoie de 40 de ani.

În Danemarca (aproape 62.000 de euro anual), Grecia (aproape 23.000 de euro) şi Anglia (35.580 de euro), venitul net al profesorilor este, în medie, mai ridicat pe grila de salarizare datorită sporurilor.  Bianca Toma, Bruxelles