Gesturile din timpul interviului trădează lipsurile candidaţilor

Limbajul nonverbal oferă recrutorului aproape jumătate din informaţia pe care doreşte să o obţină despre viitorii angajaţi Atenţie unde priveşti atunci când eşti întrebat despre

Limbajul nonverbal oferă recrutorului aproape jumătate din informaţia pe care doreşte să o obţină despre viitorii angajaţi

Atenţie unde priveşti atunci când eşti întrebat despre experienţă. O privire aruncată în dreapta sus trădează faptul că ţi-ai pus imaginaţia în mişcare, iar dacă întrebarea se referea la ceva concret, acest gest se traduce prin minciună.

Manuela Truşcă, trainer şi consultant al Skill Solution, le-a explicat studenţilor prezenţi la ce-a de-a doua ediţie a forumului "Expediţie în HR", organizată de Business Organization for Students (BOS), importanţa limbajului nonverbal şi a oferit sfaturi practice pentru comportamentul la interviu. "Dacă mă uit în dreapta sus, este clar că mint. Acolo se construiesc imagini", spune Truşcă. Când ochii privesc în stânga, îţi aminteşti imagini. Contrar sfaturilor populare, Truşcă recomandă să nu-ţi priveşti direct în ochi intervievatorul, ceea ce ar putea duce la o competiţie de susţinere reciprocă a privirilor şi ar vicia menirea interviului. Privirea trebuie să ţintească undeva în zona frunţii, considerată "de business" şi să nu persiste mai mult de cinci secunde. "Interviul nu trebuie să se transfomre într-o competiţie, ci într-o relaţie de parteneriat, comunicare, de deschidere", arată Truşcă. Legat tot de privire, Truşcă atrage atenţia asupra clipitului foarte des. Fie că este vorba despre clipitul propriu sau al intervievatorului, acesta nu este un semn bun, fiind o formă de autoprotecţie. "Creierul a obosit să te tot vadă şi ochii nu mai vor să accepte imaginea ta. Când clipim des, creierul nu mai primeşte acea informaţie", spune consultantul. De altfel, ea atrage atenţia asupra faptului că nu toate gesturile pot fi modelate şi mai ales nu din prima încercare, fiind vorba despre mesaje involuntare pe care le trimite creierul. Dacă gesturile sunt forţate, atitudinea poate să fie interpretată negativ, atrage ea atenţia. "Eu nu vă spun să manipulaţi interviul, dar dacă se poate să te adaptezi ca şi comportament, ar fi minunat. Această adaptare vă asigură apropierea de succes", spune Truşcă.

Camere de luat vederi pentru evaluarea comportamentului

Chiar dacă este considerată eroare de recrutare, în toate organizaţiile, oamenii au tendinţa să-i recruteze pe cei asemenea lor. Astfel, este util să-i vorbeşti omului pe limba lui, să îţi adaptezi comportamentul la cel al intervievatorului. Truşcă denumeşte această adaptare "o sincronizare cu cel din faţa noastră". Îmbrăcămintea la interviu trebuie să ofere candidatului confortul. "Suntem stânjeniţi în haine pe care le purtăm rar. Îmbrăcaţi-vă cum vă simţiţi bine", spune Truşcă. Ea atrage însă atenţia asupra faptului că lucrurile stridente trebuie să fie eliminate din ţinuta de interviu.

Tot pe lista regulilor simple şi de bază se află zâmbetul şi atitudinea naturală. Important este şi timpul dinaintea interviului propriu-zis. Potrivit consultantului, sunt companii care au camere de luat vederi cu ajutorul cărora este evaluat comportamentul candidatului din timpul în care îşi aşteaptă rândul la interviu. Dacă ai de unde alege, ideal este scaunul cu mânere. În acest fel, mâinile nu se vor mai refugia în jocul nervos cu pixul. O poziţie recomandată a mâinilor este unirea lor sub formă de acoperiş sau con. Atingerea feţei cu mâna nu este interzisă, dar acoperirea gurii poate semnifica intenţia oprită de a spune ceva greşit. De asemenea, capul nu trebuie sprijinit cu mâna, la fel cum mâna nu trebuie nici dusă la urechi, semn ce trădează neliniştea candidatului.

Luarea de notiţe în timpul interviului este utilă atât pentru a stăpâni dorinţa mâinilor de a face ceva, cât şi pentru a culege informaţii utile.

Pe scaun, corpul trebuie să fie puţin aplecat în faţă, iar cu capul puţin înclinat, fapt ce denotă atenţie. Atenţie însă, mâinile nu trebuie să fie pe picioare, poziţie "de fugă".

Bărbaţii care duc mâna la nodul cravatei încearcă să atragă atenţia, să intervină în discuţie, spune Truşcă, explicând că nodul se află lângă mărul lui Adam, un simbol al masculinităţii.