George W. Bush cere excluderea tarilor corupte din Organizatia Statelor Americane

Majoritatea membrilor OSA se opun

Intre ranch-ul din Texas al presedintelui Bush si orasul Monterrey din nordul Mexicului, unde are loc Summitul Special al Americilor (SSM), distanta este foarte scurta, asa ca zborul aeronavei prezidentiale Air Force One a durat mult mai putin decat de obicei. Liderul celei mai mari puteri de pe planeta s-a intalnit in aceasta localitate industriala mexicana, in plina dezvoltare, cu omologii sai din alte 33 de state ale celor doua Americi, pentru a discuta identificarea cailor menite sa duca la solutionarea problemelor saraciei si inechitatilor sociale crescande in care se zbate mai bine de jumatate din populatia latino-americana. In opinia analistilor familiarizati cu situatia din zona, un consens in aceasta privinta este insa greu de realizat. Principalele puteri regionale, inclusiv Brazilia, Argentina, Ecuador, Venezuela au guverne de stanga ale caror pareri nu coincid cu cele ale marelui vecin de la nord de Rio Grande. Alte tari, pe care Washingtonul crede ca poate conta, cum sunt Mexic sau Chile, s-au opus interventiei militare a SUA in Irak. In momentul cand si-a luat mandatul in primire, Bush declara ca principala sa prioritate de politica externa o constituie America Latina. Intre timp au intervenit evenimentele tragice din septembrie 2001 si prioritatile SUA s-au schimbat. Aceasta nu a diminuat insa cu nimic interesul pentru "curtea sa din spate", insa punctele sale de vedere asupra gestionarii sfidarilor care confrunta acest continent nu par a gasi intelegerea necesara. Potrivit presedintelui Bush, care si-a reafirmat limpede pozitia de la tribuna summit-ului, cheia rezolvarii problemelor latino-americane rezida in libertatea deplina a comertului, pe fundalul general al luptei impotriva terorismului si al eforturilor pentru eradicarea coruptiei, in vreme ce state ca Brazilia si Venezuela insista ca atentia principala trebuie acordata problematicii sociale. Bush considera ca pana in 2005 trebuie sa fie finalizate negocierile asupra instituirii Zonei Libere de Schimb intre cele doua Americi, pe cand mai multi din omologii sai latino-americani sustin ca nu este momentul si locul pentru a se discuta aceasta chestiune. Presedintele chilian, Ricardo Lagos, a afirmat ca America Latina este continentul cu cele mai mari inegalitati sociale, iar presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a pledat pentru "o noua arhitectura morala" in emisfera americana, in timp ce presedintele peruan, Alejandro Toledo, a criticat SUA pentru ca, desi insista asupra liberului schimb, refuza sa reduca nivelul subventiilor agricole. Asemenea critici au gasit un sprijin neasteptat in persoana premierului canadian Paul Martin, care a atras atentia ca economiile latino-americane nu pot tine pasul, in conditiile liberalizarii depline a schimburilor, cu economia navalnica a SUA. Un alt subiect conversat il constituie lupta impotriva coruptiei. Washingtonul sustine ca tarile corupte trebuie excluse din Organizatia Statelor Americane (OSA), idee respinsa in capitalele latino-americane, pe motiv ca va fi imposibil sa cada de acord asupra criteriilor pentru a defini care tara e corupta si care nu. In schimb a fost salutata, in special de catre presedintele mexican Vincente Fox, initiativa presedintelui Bush de a se acorda unora din imigrantii ilegali permise de munca in SUA. Masurile drastice adoptate de SUA pentru a se preveni atacurile teroriste, inclusiv decizia de a obliga pe vizitatorii straini sa se lase fotografiati si amprentati, a provocat proteste in randul latino-americanilor, Brazilia replicand imediat prin instituirea de masuri similare in cazul vizitatorilor americani. Evident, militantii miscarilor ecologice si antiglobalizare nu puteau scapa ocazia de a-si exprima si la Monterrey vederile protestatare, devenite un insotitor obisnuit al tuturor marilor summit-uri internationale.