Geoană, Garcea şi oltenii

Ediţia de Paşte a emisiunii de divertisment "Vacanţa mare" marchează un punct de hotar în strategia de construcţie de imagine a "noului" PSD. Prezenţa lui Mircea Geoană în emisiune l-a

Ediţia de Paşte a emisiunii de divertisment "Vacanţa mare" marchează un punct de hotar în strategia de construcţie de imagine a "noului" PSD. Prezenţa lui Mircea Geoană în emisiune l-a inspirat pe Mugur Mihăescu (alias Garcea) pentru o discuţie cu şi despre olteni, într-un ton autoironic. Momentul unei sărbători de Paşte este bine ales, tot românul fiind într-o dispoziţie mai concesivă, iar asocierea cu ideea de credinţă, fie ea făcută şi într-o notă umoristică, marchează o separaţie clară de trecutul liber-cugetător al partidului. Credinţa este o trăsătură fundamentală a românului, iar asocierea cu ea creează o bază de simpatie implicită. "E de-ai noştri", ar spune un om simplu, de la ţară.
Discuţia despre "olteanul" Geoană îl plasează pe preşedintele PSD într-un alt univers de valori decât fusese el perceput până acum. Nu mai este un extraterestru coborât din nava Enterprise, nici măcar un american expulzat în lumea a treia. Nu mai are pantofi de diplomat, nici grimasă de politician spilcuit. Este un oltean, cu toate bunele şi relele, cu toate bancurile şi mitologia acestei obârşii. Prezenţa lui Mircea Geoană într-o astfel de emisiune este o premieră care pare să-l fi luat prin surprindere chiar şi pe Mugur Mihăescu, deşi el însuşi trebuie să fi stabilit cine este invitatul. Numai că expresia lui "Garcea" arăta ca şi cum nu-i prea venea să-şi creadă ochilor că cel care stă înghesuit pe celălalt capăt al canapelei este chiar Mircea Geoană. "E pe bune?" părea să se întrebe singur comicul. Ca să se autoconvingă repeta prenumele liderului PSD la aproape fiecare 30 de secunde, vrând să vadă dacă primeşte vreun răspuns sau se trezeşte din somn.
Faptul că Mircea Geoană a acceptat să participe la o astfel de emisiune poate însemna două lucruri contrare: ori preşedintele PSD este atât de disperat încât joacă la risc, ori a început să lucreze foarte elaborat la imaginea partidului. Discuţia a fost una cu o ironie subtilă, liderul PSD reuşind să iasă bine "din corzi" şi chiar să transmită o imagine relaxată, de om cu rapiditate de reacţie, care ştie să întoarcă situaţia în folosul propriu, să dovedescă că are simţul umorului şi să schimbe ideea de partid-cazon. De altfel, Mircea Geoană era singurul lider de partid care s-ar fi potrivit unei astfel de emisiuni. Cu Marian Vanghelie ar fi existat riscul ca publicul să nu mai ştie cine e comicul şi cine e invitatul, iar cu Ion Iliescu emisiunea n-ar fi avut sare şi piper, trecând peste faptul că acesta n-ar fi acceptat în veci o astfel de invitaţie. Doar Sorin Oprescu s-ar mai fi potrivit, dar n-ar fi avut ineditul lui Mircea Geoană.
De altfel, cele mai inovative abordări de marketing politic se fac în opoziţie. Când sunt la putere, oamenii preferă să nu-şi asume riscuri, au mediatizare din oficiu. Când sunt în opoziţie trebuie să reînveţe să seducă presa, să vină cu subiecte fierbinţi sau abordări nonconformiste. După un aşa început cu dreptul, mă întreb când îl vom vedea pe d-l Geoană pe marele ecran într-o nouă producţie de succes "Geoană, Garcea şi oltenii"?