Geoana - Basescu Nastase - C.V. Tudor

Ca Duvaz e un candidat de umplutura era limpede pentru toata lumea. Insa ca va fi inlocuit cu Mircea Geoana, asta putini ar fi banuit. Spilcuitul ministru de Externe, bun cunoscator al discursului

Ca Duvaz e un candidat de umplutura era limpede pentru toata lumea. Insa ca va fi inlocuit cu Mircea Geoana, asta putini ar fi banuit. Spilcuitul ministru de Externe, bun cunoscator al discursului diplomatic si manierelor la nivel inalt, sa intre in competitia gropilor, gunoaielor, cainilor, a matrapazlacurilor cu terenuri si case? Nu cred ca Geoana este foarte entuziasmat de aceasta perspectiva. Dar, ca si seful sau, Adrian Nastase, nu prea are de ales. Mircea Geoana detine un capital de incredere remarcabil, depasindu-i uneori, asa cum o demonstreaza sondajele, pe Iliescu si Nastase. Figura lui de baiat educat, relaxat, totdeauna bine imbracat, trezeste simpatia populatiei. Daca insa acest capital de imagine nu este convertit la timp in capital politic competitiv, de vot, el se scofalceste si se imputineaza de la sine. Or, pentru Geoana acest timp a venit. Dupa cum a anuntat el insusi de cateva ori, nu va participa la cursa prezidentiala, lasandu-i treaba asta lui Nastase, "cel mai bine echipat". In schimb, si-ar dori sa fie prim-ministru, post in care nu ar fi ales de popor, ci numit de partid, asa cum a fost numit ambasador si ministru de Externe. El ar evita astfel confruntarea cu electoratul. Insa nu si cu Partidul, care nu e dispus sa ofere pe tava pozitia de premier cuiva care a intrat doar de doi ani in partid si in rest a stat mai mult afara din tara, chiar daca Geoana prezinta atuul relatiilor sale cu cancelariile occidentale, care ar putea fi important in anii integrarii, 2005, 2006. Or, fara sprijinul unui partid mare, cum e PSD, Geoana stie ca nu poate face politica la varf in Romania. Si atunci nu-i ramane decat sa intre pe teren si sa se bata pentru trandafirii PSD. Sarcina nu usoara: inaintea campaniei electorale propriu-zise, in care sa lupte cu adversarii politici, Geoana ar trebui sa faca o precampanie, in care sa incerce sa obtina sprijinul real, nu cel promis eventual de Dan Ioan Popescu, al organizatiei PSD Bucuresti. Numirea lui peste noapte la sefia acestei organizatii nu rezolva problema - sa nu uitam ca Niculescu Duvaz avea doar 60 la suta din voturile membrilor PSD. Apoi, ar trebui sa-si faca o alta campanie premergatoare printre votantii PSD din Capitala, care, chiar simpatizandu-l pe Geoana si auzind cuvantul de ordine al Partidului, ar putea ezita cand sa bage votul in urna, avand inaintea ochilor imaginea, deocamdata usor suprarealista, a unui Geoana cu manecile suflecate, dereticand prin Bucuresti. Intrebarea se ridica de la sine: de unde ia Geoana timp sa faca toate astea? Ceea ce nu inseamna ca trebuie sa se descurajeze: odata ajuns la infruntarea cu Basescu, poate sa-i faca fata. Fireste, nu pe terenul marinarului, cel al insultelor, al acuzelor reciproce, al zbieretelor propagandistice - aici Basescu e stapan. Geoana il poate lasa pe Basescu "in ofsaid", venind cu un discurs constructiv, nu neaparat polemic, despre cum vede un fost ministru de Externe Bucurestiul ca pe o capitala europeana. Si chiar daca finalmente nu va castiga, printr-o buna prestatie poate sa-i ajute in competitie pe candidatii PSD la primariile de sector si sa ridice procentajul partidului pentru alegerile generale. Intr-un cuvant, sa joace pentru echipa. Cel mai rau lucru la care ar putea sa se gandeasca Geoana este saritura Ciorbea cu dublu surub. Adica sa castige Primaria Capitalei, pentru ca, apoi, dupa un an-doi, sa sara in fotoliul de premier. Ar fi inca o jignire pentru bucuresteni si ar face pe multa lume sa-si aduca aminte de o alta performanta acrobatica a lui Geoana, saltul de la Constantinescu la Iliescu cu aterizare impecabila in patru labe. Efectul asupra opozitiei al unei victorii a lui Geoana ar fi devastator. Cu Basescu infrant, PD practic dispare de pe scena politica, PNL nu mai are motive sa mentina alianta, si asa subreda, si nu-i mai ramane decat sa accepte PSD ca partener de negociere pre sau postelectorala. O fi bine, o fi rau?... Oricum, o infruntare Basescu - Geoana ar insemna un foarte bun test pentru analizele preliminare ale unei ciocniri Nastase - C.V. Tudor in alegerile prezidentiale. Este aceeasi pereche tipologica: politicianul sclivisit, gomos, cu patina occidentala, nu foarte familiar cu masele, impotriva liderului populist, marlan, agresiv, de o vulgaritate calculata. Asa arata, in 2004, meniul politic oferit romanilor - cu doua variante, sa ai de unde alege, ca la cantina sindicala.