Gâlceavă pe marginea barajului de la Azuga

Întâlnirea de consultare a localnicilor s-a lăsat cu discuţii aprinse, întrucât primarul din Azuga e împotrivă. Proiectul de ridicare a unui baraj de acumulare în dreptul localităţii

Întâlnirea de consultare a localnicilor s-a lăsat cu discuţii aprinse, întrucât primarul din Azuga e împotrivă.

Proiectul de ridicare a unui baraj de acumulare în dreptul localităţii Azuga, care ar putea rezolva problemele de alimentare cu apă potabilă pentru toată Valea Prahovei, naşte controverse greu de rezolvat.

Un baraj de acumulare în zona Azuga a fost proiectat încă din 1986, proiectul fiind ulterior abandonat. Ideea a fost reluată şi actualizată recent, pentru că problemele zonei legate de alimentarea cu apă potabilă nu au fost eliminate prin alte soluţii. Doar 40% din cei 70.000 de locuitori de pe Valea Prahovei au apă potabilă curentă în acest moment. Acest baraj ar deservi Sinaia, Azuga, Comarnicul, Breaza şi Cornu.

Dacă se va face, va fi cea mai mare investiţie de acest gen de după 1989, costurile fiind în jur de 120 milioane de euro. Pe lângă avantajul de a furniza apa menajeră, locuitorii ar fi păziţi de eventualele viituri. "Trebuie să reanalizăm dimensiunea barajului, pentru că între timp s-au schimbat foarte multe lucruri, şi aici mă refer în special la ariile declarate protejate", a spus Lucia Varga, secretar de stat în Ministerul Mediului. Barajul din beton ar trebui să aibă 70 de metri lăţime şi să permită o acumulare de 15 milioane de metri cubi de apă.

Primarul din Azuga are argumente contra

Proiectul a născut reacţii nu tocmai favorabile. Comunitatea din Azuga se arată reticentă faţă de eficienţa acestei investiţii. "Noi ne temem că finanţarea nu va veni în mod susţinut, iar dacă se va prelungi foarte mult perioada de realizare, lucrările vor provoca un mare disconfort comunităţii locale, întrucât va îndepărta turiştii. De asemenea, forţa de muncă va veni din mai toate zonele ţării, posibil şi din Republica Moldova, iar din experienţele noastre trecute aceste convieţuiri pe durata lucrărilor nu au adus lucruri prea bune", a declarat Adrian Purcaru, primarul din Azuga.

"Mai mult, acest proiect se intersectează cu un altul, pe care îl avem pe plan local, care prevede amenajarea a peste 40 de km de pârtie de schi şi a unei noi staţiuni turistice în apropierea zonei respective. Avem făcute studiile de austrieci, iar proiectul s-ar susţine şi nu putem fi de acord să ne fie frânată această investiţie. Pentru că e la modă, vom face un referendum pe tema asta", a mai spus Purcaru.

Comunitatea din Sinaia este pro

Locuitorii din Sinaia sunt de acord cu ridicarea acestui baraj, pe care îl văd ca o soluţie pentru mai multe greutăţi locale. "În 2013, staţiunile de pe Valea Prahovei vor găzdui Jocurile Olimpice de Tineret. Cum vom putea noi face faţă unui eveniment de o asemenea anvergură dacă nu avem apă la robinete? În Sinaia s-au creat noi capturi de izvoare, le-am reparat pe cele vechi, care sunt de pe timpul lui Carol I, dar tot nu acoperim decât jumatate din necesarul de apă", a explicat Vlad Oprea, primarul din Sinaia.

"În plus, schimbările climatice ne împing să apelăm tot mai des la zăpada artificială, iar aceasta se face cu un consum mare de apă. Noi ne dorim ca în 2022 să găzduim şi Olimpiada de iarnă, ceea ce ar presupune lărgirea capacităţii de cazare cu cel puţin 5.000 de locuri, care iarăşi necesită un volum suplimentar de apă. Eu cred că acest baraj e singura soluţie reală", a mai spus Oprea.

Şi dacă adăugăm faptul că o parte din cele 87 de ha necesare sunt ale Casei Regale, şi vor fi necesare negocieri pentru definitivarea statutului acestei suprafeţe, e limpede că proiectul are încă un obstacol. Guvernul a alocat un milion de lei din Fondul Naţional de Dezvoltare pentru cumpărarea terenului, dar tranzacţia nu a fost încheiată.