Gafa lui Silvio Berlusconi - ridicata la rangul de conflict diplomatic

Bunul mers al afacerilor europene in urmatoarele sase luni, pus sub semnul intrebarii de criticii presedintiei italiene a UE

Schimbul de replici de miercuri, din hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, dintre premierul Italiei, Silvio Berlusconi, si un euro-deputat german, Martin Schulz, enorm mediatizat intr-o perioada mai degraba arida in evenimente, a capatat proportiile unui conflict diplomatic. Miercuri seara, ambasadorul Italiei la Berlin, Silvio Fagiolo, a fost convocat la sediul ministerului german de externe, unde i s-a comunicat "nemultumirea" cabinetului Schroder fata de injuriile "inacceptabile" aduse unui euro-deputat german membru al Partidului Social-Democrat, de guvernamant. Aproape concomitent, ambasadorul Germaniei la Roma, Klaus Neubert, a fost, si el, chemat la ministerul italian de externe, fiind, la randul lui, mustruluit pentru "gravele ofense" aduse de deputatul german premierului Berlusconi si cabinetului sau. A doua zi, insusi cancelarul Gerhard Schroder (care nu se numara printre fanii lui Signor Berlusconi), a declarat in fata Bundestagului ca asteapta scuze de la omologul sau italian pentru "comparatia nepotrivita si absolut inacceptabila" pe care acesta a facut-o, intre deputatul Martin Schulz si un paznic din lagarele de concentrare naziste. Scuze pe care, mai tarziu, le-a si primit: in jurul pranzului, Berlusconi i-a telefonat lui Schroder. Desi continutul convorbirii n-a fost dat publicitatii, surse din anturajul cancelarului german au avut tot interesul sa dezvaluie presei ca seful cabinetului de la Roma si-a cerut, intr-adevar, scuze. Miercuri, Berlusconi incercase sa diminueze proportiile "dezastrului", afirmand, la o reuniune a Partidului Popular European (grupare de dreapta, majoritara in Parlamentul European) ca, "in cazul in care comparatia lui a jignit sentimentele unui popor, isi cere scuze". El a tinut, insa, sa precizeze ca nu are nici o intentie sa-si ceara scuze de la Martin Schulz pentru "ironiile sale", decat daca acesta se va scuza, mai intai, pentru "rautatile pe care le-a spus". Incidentul este, insa, departe de a fi clasat. Deputatii europeni, indiferent de coloratura lor politica, au ramas cu un gust amar dupa iesirea reprezentantului presedintiei italiene. Dincolo de lipsa grosolana de tact de a vorbi despre nazism in legatura cu un cetatean german (poporul fiind intens sensibilizat, inca, dupa peste 50 de ani de culpabilizare colectiva), Berlusconi a dovedit euro-parlamentarilor ca nu suporta sa fie criticat sau contrazis. Temperamentul sau pare ca va ingreuna destul de mult cooperarea intre presedintia italiana a Uniunii si legislativul european (esentiala pentru succesul demersurilor in urmatoarele sase luni). Pe de alta parte, violenta cu care a izbucnit premierul italian pare sa fi fost, in mare masura, provocata de faptul ca, desi tocmai prezentase un program ambitios pentru urmatoarele sase luni, nu a fost criticat pentru propunerile pe care le-a facut (si de care este foarte mandru), ci pentru ca n-ar prezenta suficienta autoritate morala sa conduca Uniunea Europeana. "Afacerea Berlusconi" mai are, insa, si o alta semnificatie; incidentul petrecut miercuri ilustreaza cat se poate de bine divergentele de pareri si, in unele cazuri, si sistemele de valori diferite cu care opereaza statele Europei Unite. Magnatul italian incearca sa impuna o doza de pragmatism politicii comunitare, asupra careia are ambitia sa-si puna amprenta. Deputatul german care l-a jignit, amintindu-i de "autoritate morala" , apartine curentului "idealistilor", care cred cu tarie ca Europa trebuie sa aiba un sistem de valori comun, si nu doar o piata comuna. Acelasi curent de gandire a tulburat, mult, politca europeana, impunand sanctiuni impotriva Austriei dupa intrarea in guvern a partidului de extrema dreapta condus, pe atunci, de controversatul Jorg Haider. Desi influenta Italie - membra fondatoare a Uniunii - nu poate fi tratata in acelasi fel ca mica Austrie, prezenta in cabinetul italian a Ligii Nordului, condusa de Umberto Bossi nu are cum sa treaca neobservata. Cu atat mai mult, cu cat - asa cum remarca miercuri, Martin Schulz - remarcile lui Umberto Bossi, actualmente ministru al reformei in cabinetul Berlusconi, sunt infinit mai grave decat orice afirmatie atribuita vreodata lui Haider (de exemplu cea mai recenta, in care propunea scufundarea vaselor cu imigranti ilegali). Astfel de "prejudecati" ale idealistilor europeni - printre care se numara, in primul rand, tandemul franco-german - vor avea, probabil, o mare influenta asupra relatiilor in cadrul Uniunii in urmatoarele luni. Un mare semn de intrebare incepe sa planeze asupra succesului presedintiei italiene a UE.