Gabriel Resources nu pleacă fără aur!

Obstacolele juridice, opoziţia ONG-urilor şi înăsprirea legislaţiei nu-i sperie pe canadieni "Nu vom pleca din România, vom rămâne aici până vom obţine autorizaţia de mediu", a declarat

Obstacolele juridice, opoziţia ONG-urilor şi înăsprirea legislaţiei nu-i sperie pe canadieni

"Nu vom pleca din România, vom rămâne aici până vom obţine autorizaţia de mediu", a declarat Richard Young, directorul financiar al Gabriel Resources, acţionar majoritar la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Chiar dacă în urmă cu o săptămână a anunţat că va disponibiliza două treimi din angajaţii exploatării miniere, conducerea companiei a ţinut să transmită clar hotărârea de a merge până la capăt în procesul de autorizare.

Echipa "Adevărul Verde" l-a invitat pe Richard Young la o discuţie despre intenţiile viitoare ale companiei, în contextul în care Ministerul Mediului a decis suspendarea procesului de evaluare a impactului asupra mediului. În opinia lui Young, suspendarea procesului de autorizare este un act ilegal, iar prelungirea acestei situaţii reprezintă "o insultă la adresa acţionarilor noştri".

"Nu trebuie să pierdem din vedere că certificatul de urbanism nu este necesar pentru autorizarea proiectului, lucru confirmat de trei mari case de avocatură din România", a subliniat el. Richard Young şi-a exprimat speranţa că viitorul guvern român va fi unul majoritar, astfel încât să aibă capacitatea "de a trata probleme importante pentru România".

El a admis că exploatarea minieră de la Roşia Montană va presupune sacrificarea unor situri arheologice importante, însă a argumentat că această zonă s-a distrus oricum în mod natural şi a sugerat crearea unor replici arheologice care să înlocuiască vestigiile originale.

Contractul cu statul român, ţinut la secret

Întrebat de ce Gabriel Resources nu a fost de acord până acum cu semnarea unui acord de desecretizare a licenţei de concesiune, Young a dat vina pe legislaţia din România şi pe poziţia guvernului. "Există unele îngrijorări printre membrii guvernului potrivit cărora, dacă acest contract ar deveni public, acelaşi lucru s-ar putea întâmpla cu alte aproape 1.000 de contracte din domeniul resurselor minerale", a spus el.

Contactat de "Adevărul Verde", directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, dr. Laurenţiu Bogatu, a afirmat că, deşi autorităţile române sunt dispuse să desecretizeze contractul, în urma întâlnirii între reprezentanţii RMGC şi preşedintele ANRM, canadienii nu şi-au manifestat vreo disponibilitate în acest sens. Licenţa de concesionare pentru RMGC va expira în 2018. În condiţiile în care au trecut deja 10 ani, iar durata exploatării este estimată la circa 16, RMGC va fi nevoită să obţină o prelungire a licenţei, în baza Legii minelor din 2003.

Tehnologia, bat-o vina

În privinţa diferenţei foarte mari între evaluările iniţiale de zăcământ la Roşia Montană (care sunt în contract) şi cantităţile enorme descoperite ulterior de prospecţiile experţilor Gabriel Resources (pentru care guvernul nu primeşte nimic), Young a invocat lipsa mijloacelor tehnice ale statului român la acea dată. În 1998, momentul acordării primei licenţe, termenii afacerii nu erau prea atractivi, susţine Young.

Potrivit acestuia, estimările iniţiale erau de 10 tone de aur la o concentraţie de 7,3 grame pe tonă. Explorarea geologică realizată de experţii Gabriel Resources a scos la iveală o cantitate surprinzător de mare, de 330 de tone de aur. Potrivit unor estimări independente, cantitatea de aur din zăcământ ar putea depăşi chiar 400 de tone.

Statul român, în pierdere

Majoritatea celor care se declară împotriva exploatării de la Roşia Montană aduc ca argument profitul derizoriu pe care statul român îl va obţine anual prin societatea Minvest SA. În opinia criticilor, profitul statului român e prea mic în comparaţie cu impactul uriaş pe care îl va avea asupra mediului folosirea cianurilor în procesul de extragere a aurului din zăcământ.

Totodată, asociaţiile nonguvernamentale şi numeroşi oameni de ştiinţă acuză distrugerea unor vestigii arheologice de valoare excepţională. O echipă de arheologi francezi, care cercetează masivul Carnic din anul 2000, a scos la lumină galerii miniere preromane şi romane unice, aflate în stare de conservare remarcabilă.

De altfel, Curtea de Apel Braşov a respins la sfârşitul lunii noiembrie, prin hotărâre definitivă, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru minele romane de la Roşia Montană. Iniţiatoarea plângerii, Asociaţia Alburnus Maior, a invocat nereguli în obţinerea autorizaţiei, precum emiterea actului fără consultarea Comisiei Naţionale de Arheologie.

Parlamentul nu mai vrea cianuri

În ciuda optimismului afişat, pentru Gabriel Resources vor veni vremuri grele. Un proiect de lege privind interzicerea folosirii cianurilor în minerit se bucură în prezent de sprijinul guvernului şi are foarte multe şanse să treacă de parlament. "Proiectul este în dezbatere în comisia parlamentară, iar, dacă este aprobat, Gabriel Resources va trebui să-şi modifice total proiectul tehnic", a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, ministrul mediului, Attila Korodi.

Un semnal a fost transmis zilele trecute şi de la Parlamentul European, care ar putea emite o lege în măsură să interzică folosirea cianurilor în toate statele UE. În cadrul unei dezbateri iniţiate de liberalul Horia Toma, participanţii au scos în evidenţă faptul că utilizarea cianurilor în minerit reprezintă o tehnologie depăşită şi extrem de periculoasă pentru mediul înconjurător.