Gabi Firea, o femeie de nota 10

" În fauna în care ne învârtim inevitabil, oamenii care rămân oameni atunci când devin persoane publice îi poţi număra pe degetele de la o mână"Foarte rar şi foarte greu este să mai

" În fauna în care ne învârtim inevitabil, oamenii care rămân oameni atunci când devin persoane publice îi poţi număra pe degetele de la o mână"
Foarte rar şi foarte greu este să mai găseşti astăzi, la noi, o vedetă autentică. O vedetă care să aibă acest statut pentru că face ceva, pentru că are o activitate precisă, şi nu doar pentru că se face că este importantă fâţâindu-se cu mişcări artificiale şi replici suflate în cască prin peisajul vreunui platou de televiziune sau, după caz, prin cel monden În fauna în care ne învârtim inevitabil (fie că vrem, fie că nu) oamenii care rămân oameni atunci când devin persoane publice îi poţi număra pe degetele de la o mână. Hai să zicem, cu indulgenţă, de la două Un asemenea om este Gabriela Vrânceanu Firea, care ieri a împlinit 34 de ani, o femeie de nota 10 sau poate chiar de nota 20, dacă ea s-ar fi inventat. Publicul larg o cunoaşte doar de la televizor. Unde prezintă Observatorul de weekend al Antenei 1 sau unde, la emisiunea ei "ştirea zilei" (Antena 3), îi "înţeapă" elegant, îi incită, îi descoase, dar, în orice caz, nu-i iartă niciodată pe politicienii momentului. Dincolo de profesionalismul evident al Gabrielei, telespectatorii nu ştiu, pentru că nu au de unde să afle, cum este ea, cea de toate zilele. Cea care vine întotdeauna voioasă şi elegantă la serviciu, care împarte zâmbete şi drăgălăşenii tuturor, de la portar, la femeia de serviciu şi la colegii de redacţie, cea care trudeşte vreo opt ore înainte de a intra pe post pentru ca ştirile pe care le prezintă să poarte şi amprenta ei Mă număr printre cei care au lucrat o perioadă cu Gabi, la Antena 1, şi care i-au admirat seriozitatea, spiritul de echipă, talentul de a se "apropia" de fiecare subiect, de a-l înţelege înainte de a-l prezenta la Observator. Stând în preajma ei şi ştiind-o venită la redacţie, în weekend, după o săptămână în care a alergat între colegii de la "Săptămână financiară", cei de la "Felicia", între soţ şi copil (Tudor, 11 ani, un băieţel superb care o adoră şi ar dori-o mai mult lângă el!), nu se putea să nu-i remarci cu uimire buna dispoziţie, plăcerea de a se afla la muncă, puterea de a sta în faţa calculatorului mai mult ore înainte de Observator şi, mai ales, lipsa totală a fiţelor. Niciunul dintre colegii Gabrielei nu va uita vreodată cum vine ea la Antenă cu plasa plină cu fructe de sezon, cum le spală cu mânuţa ei şi le aranjează într-un vas de Yena pe care-l pune apoi pe birou, să se servească toată lumea Sau cum i se face ei poftă de îngheţată, o cumpără de la chioşcul de vizavi, dar împarte conţinutul unei casolete cu toţi colegii aflaţi prin preajmă. şi ar merita filmată odată, cu o cameră ascunsă, cu ce plăcere se pregăteşte ea să intre în direct, după o zi în care a muncit efectiv şi nu a "dormit" pe la machiaj răsfoind plictisită de stat nişte reviste, cum se parfumează înainte de a pleca din redacţie spre platoul de filmare şi cum nu-şi pierde aproape niciodată cumpătul, indiferent de situaţie. Oamenii care lucrează cu Gabi se pot numi fericiţi. Ea nu dă dispoziţii, nu are subalterni. Are doar colaboratori. Pe care îi ajută personal atunci când vreun demers jurnalistic se împotmoleşte din varii priciniDin toate aceste motive şi din multe altele care ar necesita mult spaţiu pentru a fi povestite, Gabriela Vrânceanu Firea este şi va fi întotdeauna o vedetă! Una dintre cele de care veţi mai auzi şi peste cinci, şi peste zece şi peste douăzeci de ani, una care nu se va pierde niciodată pe drum şi care va avea mereu ceva de spus. Dar şi de arătat, pentru că ea este o femeie nu doar frumoasă, cât, mult mai important, una extrem de charismatică, căreia nu-i vei vedea niciodată un rid în plus, fascinat fiind de ce spune şi ce face, de personalitatea ei. Ea este una dintre acele reprezentante ale sexului frumos care ar fi foarte îndreptăţite să-şi deschidă o şcoală de educare a doamnelor şi domnişoarelor patriei în ideea de a trece prin viaţă demn, frumos, elegant, cu puterea de a spune lucrurilor pe nume, de a exista prin ceea ce pot face ele, nu prin ceea ce le oferă alţii, după îndelungi umilinţe