Functionarilor din Ministerul Culturii li se vor sechestra averile pentru recuperarea prejudiciului de peste 1,2 milioane de euro

Metoda RESTACO a fost folosita la nivelul intregii tari, ne-au declarat surse judiciare

Modalitatea de lucru folosita in cazul "favorizarii" firmelor Restaco nu este singulara, ne-au declarat, ieri, surse judiciare, aratand ca situatia in domeniul restaurarilor monumentelor istorice, la nivelul intregii tari, este dezastruoasa. Atribuirea directa a lucrarilor de consolidare si restaurare, prin divizarea frauduloasa a lucrarilor si aducerea investitiilor sub valoarea prevazuta de lege ca necesara pentru organizarea de licitatie (4 miliarde de lei) sunt practici care au fost folosite nu numai in cazul monumentelor de la Suceava, ne-au declarat surse din cadrul Curtii de Conturi. Grupul de firme Restaco din Suceava, al carui asociat, Mihai Bradu, este urmarit penal de PNA, a achizitionat caramida de epoca si sticla de la o firma din Sighisoara, din banii pusi la dispozitie de Ministerul Culturii, dar materialele au fost "deturnate" pentru "amenajari particulare" la Codlea, in judetul Brasov si nicidecum pentru restaurarea monumentelor sucevene, din materialele decontate cu lejeritate de minister fiind construite mai multe imobile, printre care si casa de vacanta a proiectantului Virgil Polizu. Cetatea de Scaun a Sucevei, Manastirea Zamca, Manastirea Probota, Ruinele Curtii Domnesti - Suceava, Cazinoul Vatra Dornei, Biserica Sfantu Gheorghe - Suceava, Biserica Sfantu Ioan Botezatorul - Suceava si Biserica Adormirea Maicii Domnului - Baia sunt tot atatea contracte incheiate intre Ministerul Culturii si Cultelor (gestionarul fondurilor de la bugetul de stat) si grupul de firme Restaco. Cei patru arhitecti urmariti de PNA, care aveau contracte de colaborare cu M.C.C., Senculet, Polizu, Sion si Ranja, au fost ajutati in activitatea lor de catre functionarii publici din cadrul Serviciului Tehnic al M.C.C., "care aveau atributiuni de verificare a concordantelor dintre devizele-oferta si situatiile de plata". Or, reprezentantii Ministerului nu numai ca nu au facut verificarile, dar pentru a putea atribui in mod fraudulos investitiile, gestionarul fondului nu a solicitat devize generale estimative in momentul contractarii lucrarilor, incalcand astfel prevederile HG 376/1994 privind Metodologia de elaborare a devizului general pentru obiectivele de investitii. O alta prevedere incalcata de functionarii M.C.C. este cea privind Finantele publice, prin adresa 161148/2003 Ministerul de Finante precizand ca este interzisa divizarea unui obiectiv de investitii, actele aditionale la contractul de executie lucrari intocmindu-se numai pentru cantitati de lucrari suplimentare, aparute ca necesare pe parcursul executiei. Toate cele opt obiective au fost incredintate antreprenorului Restaco fara avizele MLPAT si fara avizul Ministerului de Finante, iar decontarea s-a facut fara sa se coreleze cu ofertele adjudecate, valoarea globala a lucrarilor efectuate, peste 35 de miliarde, fiind incasata de firmele lui Mihai Bradu. Ca sa para o afacere legala, cele doua parti au incheiat un contract de baza in fiecare an (pe perioada 1998-2000) si apoi acte aditionale, care depaseau valoarea prevazuta in contractul-cadru, potrivit unor surse judiciare. Numai ca, pe tot parcursul derularii acestor contracte, erau in vigoare prevederile legale care interziceau acest tip de operatiuni (divizare). Toate probele din dosar arata ca functionarii publici cu atributii de control din Ministerul Culturii si-au exercitat in mod necorespunzator atributiunile de serviciu, in sarcina lor putand fi retinuta infractiunea de abuz in serviciu in forma calificata, infractiune asimilata celei de coruptie. Functionarii M.C.C au fost astfel complici la infractiuni precum cea de inselaciune, deturnare de fonduri, fals in inscrisuri si evaziune fiscala, fapte prin care bugetul de stat a fost prejudiciat cu peste 1,2 milioane de euro. Pentru recuperarea acestei pagube, dupa ce se va efectua un supliment de expertiza, precum si dupa punerea sub urmarire penala a functionarilor Ministerului implicati in aceste matrapazlacuri, procurorii PNA vor dispune punerea sechestrului asigurator pe bunurile inculpatilor.