Frumoasa noapte albă

Rar poţi spune despre o coadă că arată bine. Mai ales că mentalul colectiv este agresat de acest cuvânt încă de pe vremea lui Ceauşescu. Atunci, cozile de la 3 dimineaţa pentru lapte,

Rar poţi spune despre o coadă că arată bine. Mai ales că mentalul colectiv este agresat de acest cuvânt încă de pe vremea lui Ceauşescu. Atunci, cozile de la 3 dimineaţa pentru lapte, "takimuri" şi "adidaşi" arătau al dracului de rău. Şi totuşi, există şi cozi frumoase. Iar cea mai frumoasă a putut fi văzută sâmbătă noaptea. Mii de oameni au stat la cozi în Bucureşti pentru a prinde un loc la Noaptea Albă a Muzeelor. Rar mi-a fost dat să văd atâta lume dornică să aştepte ore întregi în picioare pentru a vizita un muzeu în România.

Ne-am obişnuit cu imaginea cozilor din faţa Luvrului, de la British Museum, Madame Tussauds şi alte muzee celebre din Europa, dar nicidecum cu inflaţie de vizitatori în astfel de lăcaşuri din patria-mamă. Noaptea albă de sâmbătă spre duminică a fost însă o reuşită. Accesul gratis, o bună campanie de promovare şi "cârlige" deştepte pentru atragerea vizitatorilor au fost ingredientele unui meniu apetisant pentru publicul "înfometat" de exponate. Bună, de pildă, iniţiativa cu "Noctibuzul", autobuzul care a făcut turul muzeelor.

Tinerii au făcut cozile frumoase. Cine spune că tineretul e atins de virusul manelizării ar face bine să se uite atent pe fotografiile de sâmbătă noaptea. Generaţia studioasă are resurse nebănuite de respect pentru valoare, cultură şi bun-simţ.

Maturii însă nu par să pună mare preţ pe bogăţia spirituală a junilor. Maturii din politică vorbesc despre tineret doar în programele politice dinaintea alegerilor. După alegeri… potopul! Şi totuşi, "potopul" de tineri din faţa muzeelor pune presiune pe politica românească. Cozile din "Noaptea Albă" cer reacţie din partea maturilor din administraţie. Şefii banului public au primit sâmbătă noaptea un mesaj clar ca lumina zilei: investiţi în viitor, nu toţi vrem să plecăm din ţară! Prin cozile lor frumoase, tinerii îi somează pe aleşi a "n"-a oară. Să ţină cont de nevoile lor. Să investească în cultură, în educaţie, în şanse de viaţă bună. Să aducă muzeele la standarde europene. Să cureţe oraşul, strada, limbajul public. Să facă pasul de la politica palavrelor la politica faptelor. Altfel, Europa e plină de muzee frumoase şi nopţi albe!