Frectie cu nume de discoteca

Pacat ca nu mai traieste celebra Diana, frectia care a facut fericite atatea picioare de lemn. Tare s-ar fi bucurat sa constate ca metoda ei de tratament nu a murit odata cu licenta de fabricatie.

Pacat ca nu mai traieste celebra Diana, frectia care a facut fericite atatea picioare de lemn. Tare s-ar fi bucurat sa constate ca metoda ei de tratament nu a murit odata cu licenta de fabricatie. Profesori universitari doctori, specialisti in management de sistem, stalpi de comitete si comisii ministeriale, trudesc de o luna de zile sa readuca la zi procedura. Primele rezultate au fost dezvaluite publicului de insusi ministrul Sanatatii, care a oferit, luni, spre consultare, noile liste de compensate si gratuite. Lista, vorba revolutionarului Iliescu, ramane deschisa. Se asteapta reactia firmelor si a consumatorilor de servicii medicale, pana la sfarsitul lunii putandu-se modifica atat unele medicamente, cat si, in anumite limite, nivelurile lor de compensare. Conceptul anuntat de ministrul Cinteza ramane insa batut in cuie. Deci, noua formula magica poate fi analizata inca de pe acum. Un element de progres fata de ultima modificare majora a listelor il constituie chiar aceasta deschidere la dialog. In 1998, mai intai a fost aprobata lista de catre Guvern, si abia dupa aceea s-a negociat, facandu-se modificari cu pixul, pe drumul de seara spre Monitorul Oficial. Profesorul Dumitru Lupuliasa, unul dintre protagonistii scandalului izbucnit atunci, e prezent si in actuala comisie de selectare a compensatelor, obstacol viu in calea uitarii a ceea ce i s-a intamplat ministrului Bruckner. La o prima privire, se poate spune ca listele sunt de-a dreptul calugaresti: austere si pline de moralitate. Lasand gluma la o parte, se observa ca un criteriu important, si anume corectitudinea incadrarii pe liste, pare a fi fost respectat. Nu exista firme favorizate, sau cel putin nu exista nimeni sa se planga de discriminari interesate. Pe lista A, finantata cu 80 la suta de Asigurari, au intrat medicamente generice (fara patent), care, fiind fabricate de o multime de producatori, inclusiv locali, au preturi mai mici. Pe lista compensatelor cu 40 de procente se gasesc medicamentele de firma, produse de varf, cu preturi pe masura. Cei care se asteptau sa gaseasca pe lista "de 80" si cateva pastile premium, alese pe spranceana unor firme, au fost dezamagiti: e, poate, pentru prima data cand autoritatile nu cedeaza presiunilor sau tentatiilor. Piata farmaceutica si publicul s-ar putea bucura sa constate o imbunatatire a climatului moral in domeniu. Pacientii insa nu sunt interesati atat de atentiile pe care le-ar primi autoritatile imorale, cat de ceea ce primesc ei, in farmacie. Pentru consumatorul de medicamente, in 2005, flaconul cu pastile va avea gatul destul de ingust. Nu-i vorba ca se suspenda compensarea cu 90 la suta! In fond, nu sistemul de compensare cu 90 la suta, pentru pensionari, a sleit bugetul. De vina a fost lista extrem de generoasa, de la produse vitale pana la medicamentul cu nume de discoteca, asa cum il poreclea un fost premier, speriat ca frunzele de Gingko Biloba dispareau din farmacie mai repede ca frunzele de coca de la dealeri. Compensarea cu 80 de procente, pentru toata lumea, inseamna chiar mai mult decat oferise PSD in campanie. Macar de-ar putea fi sustinuta de Buget! Vechiul sistem oferea totul, unei singure categorii, care s-a dovedit totusi prea numeroasa: pensionarii saraci. Actualul sistem se rezuma la produsele vitale, pe care le promite tuturor celor ce le solicita. Practic, pierd pensionarii care aveau bani sa sustina jumatate din pretul produselor premium, inainte de septembrie 2004, si cei care s-au dedulcit la medicamente de lux, dupa. Mai pierd unele firme occidentale, care isi vor vedea vanzarile din farmacii reduse la sfert. Este posibil sa creasca presiunea la nivelul spitalelor: tot ce nu se mai obtine, aproape gratis, in farmacie, se solicita gratis in clinica. O mare parte dintre consumatori nu ar trebui sa resimta vreo schimbare: nu s-a petrecut o revolutie in sistem, ci doar s-au efectuat unele reglaje aceluiasi mecanism. De aici pesimismul echivalarii listei lui Cinteza cu frectia lui Diana? Nu. De la rezultatele pe care le poate oferi actualul sistem! Daca obiectivele acestuia sunt imbunatatirea starii de sanatate si cresterea sperantei de viata a romanilor, noutatile nu au cum sa insemne mare lucru. In 2004, cel mai bun an in ceea ce priveste finantarile, Casa de Asigurari abia a putut compensa jumatate din medicamentele la care pacientii ar fi avut dreptul. Un sondaj al Centrului pentru Politici si de Servicii de Sanatate confirma aceste date de piata, prin chestionarea consumatorilor. Cei care n-au avut timp sa astepte la cabinet sau sa alerge dupa o farmacie care sa le onoreze reteta au scos bani si au platit din buzunar. In 2005, fondurile pentru compensare au scazut cu 7-8 procente. Chiar fara aceasta reducere, consumul pe locuitor din Romania este cel mai mic dintre toate tarile aflate in UE sau in curs de aderare. Iar pretul medicamentelor este la fel (daca nu mai mare) ca in Franta, locul intai pe continent la cheltuieli, dar si ca performanta medicala. Pana nu se atinge o masa critica in ceea ce priveste investitia in Sanatate, nu se vor modifica indicatorii africani pe care ii avem in domeniu. Abia dupa ce este atins pragul de 6-7 procente din PIB alocate Sanatatii, incep sa aiba efecte notabile mecanismele de alocare, incepe sa conteze daca se introduce un plafon al retetelor la medic sau la farmacie, daca se ramburseaza un produs sau altul. In prezent, listele influenteaza doar indicatorii contabili ai producatorilor, nu si indicatorii de la Statistica. Si, daca sistemul de compensare tot este un simplu exercitiu de imagine, ce mai conteaza ca, asa cum a dansat pe vremea dnei Bartos, sau a lui Blanculescu, Gingko Biloba danseaza din buric si pe lista lui Cinteza.