Fraţii Castro şi Ceauşescu au făcut trafic de droguri

Din banii obţinuţi şi intraţi în contul dictatorului, Elena şi-a cumpărat blănuri şi bijuterii

Ion Mihai Pacepa, fostul nr. 2 în spionajul românesc, care a cerut, în 1978, azil politic în SUA, a dezvăluit în revista "National Review" că fraţii Fidel şi Raul Castro au făcut împreună cu Nicolae Ceauşescu trafic cu droguri. Dezvăluirile lui Pacepa au apărut în contextul în care Raul Castro a fost desemnat ca succesor al fratelui său.
Afacerea cu droguri a fost pusă la cale în 1972, când Nicolae Ceauşescu a făcut o vizită la Havana. "Drogurile pot face mult mai mult rău imperialismului decât ar putea-o face armele nucleare", decretase Fidel. "Drogurile vor eroda capitalismul din interior", îi ţinuse isonul Raúl. "Banii au ajuns în conturile bancare personale ale lui Ceauşescu. Până în 1978, când am plecat definitiv din România, în acel cont, numit AT-78, se aflau circa 400 milioane de dolari - în ciuda cheltuielilor substanţiale făcute de Elena, atunci când îşi cumpăra blănuri şi bijuterii", afirmă Pacepa.
Despre vizita la Havana, generalul român afirmă că a fost momentul în care şi-a dat seama că Raul este cel care, de fapt, conduce Cuba, fiind şi şeful serviciului secret, DGI. "Fidel era conducătorul oficial, Raúl - pe post de factotum. Prima doamnă a Cubei nu era soţia lui Fidel, ci cea a lui Raúl. Fidel ţinea discursurile, ore-n şir. Raúl conducea economia Cubei, politica ei externă, comerţul exterior, sistemul juridic, puşcăriile, turismul, ba chiar şi hotelurile şi plajele", povesteşte I.M. Pacepa. El mai povesteşte că în 1973, când a fost, din nou, în Cuba " Raúl m-a dus într-un tur al unei fabrici imense care producea valize cu pereţi dubli şi alte dispozitive de mascare pentru transportul în secret al armelor şi explozibililor destinate scopurilor teroriste". La acea dată, DGI lucra non-stop să extindă influenţa politică a Cubei în America de Sud şi în lumea a treia. "Îndeosebi, se lupta să consolideze puterea sandiniştilor din Nicaragua, să instige la război sângeros în El Salvador şi să ajute Mişcarea pentru Eliberarea Angolei (MPLA, susţinută de sovietici şi de Cuba) să ajungă la putere în Angola. DGI-ul condus de Raúl şi armata sa aveau consilieri şi instructori în taberele Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei şi stabiliseră o colaborare strânsă cu Libia, Yemenul de Sud şi Frontul Polisario de Eliberare a Saharei Occidentale", precizează Pacepa.
"În decembrie 1974, Raúl a venit la Bucureşti să solicite ajutor politic şi sprijin în domeniul informaţiilor pentru Directoratul de Eliberare Naţională (DNL), un partid nou, dar care funcţiona şi ca grupare de spionaj, a cărei menire era să coordoneze gherila cubaneză cu taberele de antrenament teroriste şi să sprijine mişcările de eliberare naţională şi guvernele antiamericane precum cele din Nicaragua şi Grenada. Le-a obţinut pe amândouă", spune acum fostul nr.2 în contraspionajul românesc.

"Raúl m-a dus într-un tur al unei fabrici imense care producea valize cu pereţi dubli şi alte dispozitive de mascare pentru transportul în secret al armelor şi explozibililor destinate scopurilor teroriste"
I.M. Pacepa