Franţa îşi perfecţionează arsenalul nuclear

Franţa îşi perfecţionează pe ascuns arsenalul nuclear, rachetele sale atingându-şi, acum, ţinta cu mai multă precizie, au declarat surse din armata franceză. Vestea, care nu a fost,

Franţa îşi perfecţionează pe ascuns arsenalul nuclear, rachetele sale atingându-şi, acum, ţinta cu mai multă precizie, au declarat surse din armata franceză. Vestea, care nu a fost, deocamdată, confirmată, vine la doar câteva săptămâni după ce preşedintele francez, Jacques Chirac, transmitea statelor care ameninţă Franţa cu atacuri teroriste că au de-a face cu "ultimul avertisment" înainte de un răspuns armat nuclear din partea ţării sale.
Rachete cu mai puţine focoase nu sunt un pas spre dezarmare
Îmbunătăţirile aduse armamentului nuclear constau în faptul că bombele pot fi aruncate de la altitudine mare, creând astfel un impuls electromagnetic care poate distruge sistemul de comunicaţii şi pe cel electronic inamice. O altă schimbare este şi reducerea focoaselor, pentru a creşte precizia şi raza de acţiune a rachetelor. Mulţi s-au bucurat în ianuarie, când Chirac făcea anunţul-surpriză, că "numărul de focoase a fost redus la anumite proiectile cu care sunt prevăzute submarinele noastre". Anunţul a fost interpretat ca un pas spre demilitarizarea Franţei. Experţii în armament dau însă o explicaţie tehnică îngrijorătoare: cu cât proiectilul conţine mai multe focoase, cu atât este mai uşor şi, prin aceasta, mai eficient. Dacă până acum fiecare dintre cele patru submarine franceze era dotat 16 rachete M45, efectul schimbării este că fiecare navă cară acum 96 de bombe nucleare.
Potenţiale ţinte: Orientul Mijlociu şi Asia
Ziarul "Liberation" speculează asupra potenţialelor ţinte avute în vizor de Franţa, pe lista neagră se află, cu siguranţă, Orientul Mijlociu şi Asia. După declaraţiile şocante ale lui Chirac, pentru care a primit şi mustrarea nemţilor, ministrul francez al apărării, Michele Alliot-Marie, aducea argumente în favoarea shimbărilor de tehnică militară. "Transformările acestea au ca scop mai buna evaluarea a psihologiei inamicului", declara la vremea respectivă Alliot-Marie. Recent, ministrul apărării declara în faţa parlamentului, că "ţara noastră şi-a modificat capacitatea de a acţiona şi de acum încolo are posibilitatea de a ţinti centrul de control al potenţialului inamic".
Întreţinerea armamentului costă Parisul 3,5 miliarde de euro
Pentru mulţi vestea explică de ce Franţa are un buget de circa 3,5 miliarde de euro pe an pentru a întreţine cele circa 350 de arme nucleare, la mai bine de zece ani după terminarea războiului rece. Speculaţiile merg însă şi mai departe "ultimatumul" lui Chirac dat inamicului putând lua două forme: un atac demonstrativ într-o zonă deşertică, la care se va folosi un proiectil cu o capacitate de distrugere mică, ori un gest radical, aruncarea unei bombe, care să creeze un puternic câmp electromagnetic, care să distrugă toate sistemele electronice neprotejate din zonă.
Polinezia acuză că testele nucleare franceze au iradiat Tahiti
Mai mult, Franţa, care este, după SUA, Rusia şi China, cea mai importantă putere nucleară din lume, este acuzată de Polinezia că testele sale nucleare efectuate în Oceanul Pacific au avut efecte nocive asupra zonelor populate, Tahiti fiind spre exemplu iradiat în iulie 1974. Un raport publicat zilele acestea arată că "în decursul celor opt ani de teste nucleare franceze, întreg arhipelagul polinezian a fost atins de nori radioactivi, în mai multe reprize"