Francezii se simt foarte bine in Romania

Interviu cu ambasadorul Frantei la Bucuresti, Philippe Etienne

Ambasadorul Frantei la Bucuresti are 48 de ani si este licentiat in economie, limbi si civilizatii orientale. A absolvit, de asemenea, Scoala Nationala de Administratie si are o lunga cariera diplomatica, in domeniul afacerilor europene. Talentul sau la invatarea limbilor straine l-a ajutat sa invete limba romana in doar cateva luni. Acum vorbeste fluent romana, pe care a considerat necesar sa o invete pentru a putea comunica cat mai bine cu oamenii de aici si a intelege, fara ajutorul unui interpret, mentalitatea unei tari pe care a ajuns sa o indrageasca. - Domnule ambasador, cum sarbatoresc francezii ziua de 14 iulie? - Majoritatea sunt in concedii atunci. Seara este adevarata sarbatoare, cand oamenii se aduna cu totii la bal. In mod traditional, chiar si in cel mai indepartat satuc din Franta, in seara de 14 iulie are loc un bal, unde lumea danseaza pana tarziu in noapte. Si apoi sunt focurile de artificii, un adevarat spectacol. Si ambasada noastra organizeaza, ca in fiecare an de 14 iulie, o sarbatoare a la francaise. 14 iulie este o sarbatoare a comunitatii; de obicei, individualisti, francezii aleg sa sarbatoreasca impreuna Ziua Nationala. La Paris, este importanta si parada militara de pe Champs Elysees, care aminteste ca 14 iulie este, in primul rand, o sarbatoare a libertatii. Libertate, Egalitate, Fraternitate - sunt, cum, desigur, stiti, valorile fundamentale ale societatii noastre. - Aveti vreo amintire personala mai deosebita legata de 14 iulie, pe care ati dori sa o impartasiti cititorilor nostri? - In copilarie, am trait cu o deosebita intensitate toate momentele de care v-am vorbit: m-am bucurat de focurile de artificii, in mod special. Imi mai amintesc, in mod deosebit, festivitatile organizate la Paris cu ocazia implinirii a 200 de ani de la Revolutia Franceza, in 1989. Petrecerea de atunci a fost grandioasa. Si sarbatorile din 2000 au fost fastuoase; Franta detinea atunci presedintia UE. Imi amintesc ca participam la o reuniune a ministrilor europeni ai mediului si, la un moment dat, am iesit pe acoperisul cladirii in care ne aflam, pentru a admira spectacolul focurilor de artificii. O alta amintire la care ma gandesc cu emotie este sarbatoarea din 1994, cand, la defilarea de pe Champs Elysees, au marsaluit, alaturi, militari francezi si germani din Eurocorps. Nu ma pot gandi la un simbol mai bun al Europei Unite: dupa patruzeci de ani, germanii s-au intors la Paris, dar, de data aceasta, ca prieteni, ca parteneri, ca aliati. - Romanii sunt, prin traditie, francofoni. De aproape un an, de cand va aflati in tara noastra, cum comunicati cu oamenii de aici? Cum percepeti mentalitatile romanesti? - Pentru a putea comunica cu oamenii de aici, am decis sa invat limba romana. Dar si inainte sa va vorbesc limba, a fost destul de usor sa comunic cu romanii. Este destul de usor pentru noi, francezii, sa comunicam cu romanii. Stiu ca exista o problema de perceptie a tarii dumneavoastra in Franta, dar am constatat ca francezii care vin in contact cu Romania se simt bine si le vine destul de usor sa comunice cu compatriotii dumneavoastra. Cat despre mentalitatile de aici, cred ca orice tara care a trait ceea ce au trait Romania si poporul roman inainte de 1989 ar fi pastrat inca, la doar treisprezece ani dupa caderea comunismului, urme ale acestui timp. Dar am intalnit multi oameni care doreau sa depaseasca acest timp, fara a-l uita, tocmai pentru a construi o societate mai democratica, mai deschisa. Cred ca intalnirile pe care le-am avut cu ceea ce numim societatea civila, cu tinerii, cu studentii, mi-au intarit convingerea ca lucrurile se vor schimba in bine, in Romania. - Cum ati caracteriza relatiile romano-franceze in momentul de fata? Considerati ca au fost depasite tensiunile create intre Paris si Bucuresti, ca urmare a acordului semnat intre Romania si SUA in privinta Curtii Penale Internationale? - Da, eu cred ca tensiunile inregistrate in iarna au fost depasite, datorita multiplelor contacte la nivel inalt care au avut loc, in cursul acestui an, intre oficialii romani si cei francezi. Ceea ce trebuie, in opinia mea, sa invatam din aceasta criza este importanta fundamentala a dialogului intre aceste doua tari, in fond foarte apropiate, francofone, latine, europene, pentru ca situatia creata in timpul crizei irakiene se poate repeta oricand, daca nu exista o buna comunicare. Cred ca extinderea UE, negocierile de aderare a Romaniei la Uniune, vor facilita acest dialog. Din punctul de vedere francez, lectia invatata din criza irakiana a fost ca Uniunea Europeana trebuie neaparat sa aiba o politica externa si de securitate comuna, coerenta si bine definita, complementara spatiului de securitate creat de Alianta Nord-Atlantica, si nu alternativa la acesta. Obiectivul este prevazut in proiectul viitoarei Constitutii Europene. - Franta este unul dintre principalii sponsori ai integrarii Romaniei in UE. Cati specialisti francezi se afla in prezent in Romania in cadrul programelor de twinning? - Franta este, fara indoiala, tara care a avut responsabilitatea trimiterii celui mai mare numar de specialisti in regim de twinning (infratire institutionala - n. red.), in cadrul programului European PHARE. De la infiintarea acestuia, am castigat 36 de locuri de twinning. Pentru moment, avem, deci in Romania zece consilieri de preaderare, iar, de la inceputul programului, din 1998, am trimis aproape 40 de consilieri de preaderare, mai mult decat am trimis in oricare alta tara candidata. In afara acestora, mai avem si alti consilieri, trimisi pe baza cooperarii bilaterale. Este cazul domnului Pierre Truche, consilier al primului-ministru pentru reforma Justitiei sau al d-nei Corina Coman, consiliera primului-ministru Adrian Nastase pentru afaceri europene. Si in alte ministere avem consilieri, la Justitie, la Aparare, la ANPCA, pentru contactele cu ONG-urile, etc. Cativa specialisti francezi au ajutat la infiintarea Scolii de Jandarmi de la Rosu, de langa Bucuresti.