Foştii ministri ai finanţelor: Creşterea pensiilor este mult prea costisitoare
0Argumentele prezentate de specialiştii în finanţe publice (printre care se numără şi foşti miniştri ai finanţelor) privind necesitatea majorării pensiilor de stat arată că
Argumentele prezentate de specialiştii în finanţe publice (printre care se numără şi foşti miniştri ai finanţelor) privind necesitatea majorării pensiilor de stat arată că această măsură este raţională, pe fondul creşterii economice, dar implică şi unele riscuri pe termen mediu şi lung.
Analistul
economic Daniel Dăianu, fost ministru al finanţelor, ne-a declarat că este raţional
să crească pensiile, "dar nu cum a
propus PSD şi a acceptat guvernul". Povara ar fi "prea mare pentru un buget
care are vulnerabilităţi serioase".
Sprijinul pentru agricultură are temei într-un
an atât de secetos, dar "ceea ce a aprobat guvernul pentru 2008 (pensii şi
subvenţii în agricultură, ca şi intenţia de reducere a cotei CAS cu şase
procente), dacă nu vor fi reduse cheltuieli publice şi crescute unele încasări
bugetare ar duce deficitul bugetar către 5% din PIB, chiar mai mult".
În
continuare, "creşterea deficitului bugetar cu peste 2% din PIB ar accentua
considerabil deficitele externe", fenomen care "ar eroda serios din
credibilitatea politicii economice, ar schimba sentimentul pe piaţă - în sensul
unor ieşiri de fonduri, presiune spre depreciere a leului (cu presiune inflaţionistă),
circumspecţie din partea mediului de afaceri privind fiscalitatea şi mersul
economiei. De aceea, semnalul lansat de agenţia de rating Fitch nu este întâmplător".
Tăriceanu s-a lansat într-un "joc periculos"
Daniel
Dăianu a mai lansat şi un avertisment cu privire la "nebugetarea unor acte
normative adoptate de guvern". Dacă mai punem la socoteală şi "intemperiile"
probabile ale unei lungi perioade electorale (avem mai mult de un an şi jumătate
de alegeri locale şi naţionale), realizăm "jocul foarte periculos în care s-a
lansat Guvernul Tăriceanu, cu larga asistenţă parlamentară, în domeniul finanţelor
publice".
Unele venituri la buget "au fost supraestimate, în timp ce unele
cheltuieli au fost subestimate". Este totodată "de neînţeles de ce nu au fost
prevăzute în planul bugetului efecte ale actelor normative adoptate în 2006 (ca
o serie de creşteri salariale) şi unde guvernul nu prea are cale de întors".
"Mărirea dorită a pensiilor ar însemna circa 40% din creşterea reală a PIB-ului. Aceasta determină ca bugetul public pentru 2008, pe partea de cheltuieli evaluate ca pondere în PIB, să sufere modificări sensibile. Creşterea pensiilor ar forţa ajustări la alte capitole din structura bugetului". De asemenea, "punctul de pensie nu poate ajunge la nivelul programat (ca procent din salariul mediu) dacă salariile cresc concomitent" , conchide Daniel Dăianu.
"Satisfacţie pe moment, drame pe termen lung"
"Ideea este că, în general, din buget
se poate face orice. Dacă vrei, poţi majora şi de trei ori pensiile.
Consecinţele vor apărea însă pe viitor. În acest caz, măsura este populistă.
Creează satisfacţie pe moment, dar drame pe termen lung. În timp, această
măsură nu va putea fi susţinută financiar. Printr-o majorare a pensiilor îi
condamni pe ceilalţi, pentru că trebuie să iei de undeva.
În loc de cinci
autostrăzi se vor face doar trei sau în loc de zece şcoli o să se facă doar
cinci. Se amanetează astfel viitorul celorlalţi pensionari. Cred că nimeni nu
poate spune răspicat Da sau Nu majorării pensiilor. Problema constă în
procentul de creştere a acestora", afirmă Ionuţ Popescu, fost ministru al finanţelor.
Sistemul pensiilor de stat - "imoral şi nedrept"
"Cred însă că însăşi
existenţa acestei dezbateri aduce încă un argument, dacă mai era nevoie, în
favoarea trecerii la sistemul de pensii private. Sistemul de pensii de stat
pare imoral şi nedrept: nişte oameni care au muncit toată viaţa sunt penalizaţi
la momentul pensiei pentru factori care nu le sunt imputabili în niciun fel, cum
ar fi numărul persoanelor în activitate la acel moment, care contribuie la
fondul de pensii, calitatea deciziilor de politică economică ale statului, mai
mult sau mai puţin fundamentate.
Pensionarii nu trebuie să mai fie trataţi ca
nişte cerşetori, aflaţi veşnic la mâna - aş spune chiar la mila - statului, ci
ca nişte persoane responsabile, capabile să îşi asume, în bine sau în rău,
rezultatul propriilor decizii investiţionale adoptate de-a lungul vieţii
profesionale active.
Singurul rol al statului trebuie să fie acela de a asigura
atât o supraveghere eficientă a fondurilor de pensii, cât şi un cadru
macroeconomic echilibrat, lipsit de şocuri", ne-a declarat Mihai Bogza,
preşedintele Consiliului de Administraţie al BancPost.