Fondurile de pensii din Europa au randamente de circa 10%

În România, câştigul anual al unui asemenea instrument de plasament ar putea depăşi 13%

Activele fondurilor de pensii din lume şi-au dublat volumul în ultimii zece ani, ajungând în 2006 la un total de 17.800 mld. euro, conform estimărilor făcute de consultanţii de la Watson Wyatt. Investiţiile s-au diversificat, îndreptându-se către sectoare gen imobiliar şi hedge funds (fonduri speculative).

Danemarca are cel mai sănătos sistem de pensii din Europa, urmată de Estonia şi Irlanda, conform Barometrului de Pensii realizat de AON Consulting. La capătul celălalt al clasamentului se situează Grecia, Slovenia şi Belgia. Studiul a ţinut cont de problemele demografice, de sistemul public de pensii şi de nivelul preţurilor schemelor de pensii din 25 de state europene.
Una dintre ţările est-europene cu care se aseamănă cel mai bine sistemul de pensii din România este cel al Poloniei, care a introdus cei trei piloni la 1 ianuarie 1999. De altfel, majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est au lansat fondurile de pensii private cu cel puţin şapte ani înaintea României.

Bulgaria a introdus sistemul pensiilor private în 2000

Piaţa poloneză este dominată de cinci fonduri (Commercial Union BPH WBK, ING Nationale-Nederlanden, PZU, AIG, Winterthur) dintr-un total de 15 fonduri active - cele cinci deţin o cotă de 75% din piaţă. Toată piaţa poloneză administra, la sfârşitul lui 2005, active în valoare de 22 miliarde euro. Din aceste active administrate de fondurile de pensii private, circa 5,2 miliarde euro au fost investiţi pe Bursa de la Varşovia. Iar randamentele anuale ale fondurilor private de pensii poloneze variază între 10% şi 13,5%.

Bulgaria a trecut la sistemul pensiilor administrate privat la începutul lui 2000. În prezent sunt active opt companii de pensii din care patru au acţionariat străin: Allianz, ING, grupul financiar ungar OTP şi cel olandez TBIH. Liderii pensiilor private obligatorii din Bulgaria sunt Doverie şi Allianz, cu o pondere de 32,78% şi 32,42% din piaţă. Fondurile de pensii din Pilonul II au ajuns, în 2006, la 362 milioane euro. Totodată, pentru prima oară de la adoptarea pensiilor private în Bulgaria, obligaţiunile emise de companii private primează în portofoliile fondurilor de pensii în faţa celor guvernamentale. Companiile care gestionează fonduri de pensii au investit cel mai mult în companii private listate, în obligaţiuni emise de stat, iar a cincea parte din activele fondurilor de pensii au fost investite în titluri de valoare (altele decât acţiuni).

Cea mai mare creştere au înregistrat-o însă investiţiile în străinătate. Randamentul înregistrat de fondurile private de pensii din Bulgaria s-a situat cu puţin peste rata inflaţiei pe 2006, de 7,4%.Ungaria a introdus sistemul pensiilor private în 1998, prin lansarea pilonilor II şi III. Fondurile de pensii ungare administrau în 2006 active de circa 2,6 miliarde de euro pe pilonul III, cel mai mare fond fiind al grupului financiar OTP, urmat de ING şi Aegon. În 2006 pe piaţa ungară erau active 18 fonduri de pensii private pe pilonul II şi 70 de fonduri pe pilonul III. În Slovacia s-au înscris circa 1,5 milioane de cetăţeni, aproximativ jumătate din populaţia activă economic din Slovacia. Pe secţiunea de vârstă de 25-44 de ani, fondurile de pensii au acaparat marea majoritate a contribuţiilor.

Fondurile de pensii elveţiene au avut un randament de 6,58% în 2006, faţă de 12,62% în 2005, conform datelor furnizate de Credit Suisse. Printre cei mai buni performeri se numără şi Credit Suisse Pension Fund Index care a raportat un randament de 7,05%. Conform datelor culese de Credit Suisse, fondurile elveţiene încearcă să limiteze expunerea la riscurile prezentate de obligaţiunile locale şi să crească investiţiile în imobiliare.