Fondurile mutuale, atractive pentru străini în cel mult trei ani

Deşi oferă randamente ridicate, această industrie nu este încă tentantă pentru investitorii instituţionali din afara ţării Randamentele fondurilor deschise de investiţii care

Deşi oferă randamente ridicate, această industrie nu este încă tentantă pentru investitorii instituţionali din afara ţării

Randamentele fondurilor deschise de investiţii care activează pe piaţa românească sunt greu de egalat de performanţele înregistrate pe pieţele externe. Cu toate acestea, piaţa românească a fondurilor de investiţii este mult prea mică în momentul de faţă pentru a atrage o mai mare încredere din partea investitorilor străini.

Reprezentanţii fondurilor mutuale estimează că, pe termen mediu, acestea vor reuşi să devină vizibile în context internaţional. "Consider că mai devreme de doi ani nu vom putea avea investitori străini instituţionali în fondurile autohtone", spune Mihail Ion, preşedintele Raiffeisen Asset Management. La rândul său, Wlater Blaj, directorul Golbinvest Cluj, apreciază că în cel mult trei ani, fondurile autohtone vor fi mult mai bine reprezentate în străinătate.

Piaţa autohtonă, cât un fond mediu din străinătate

Activele nete ale celor 33 de fonduri deschise de investiţii care activează pe piaţa românească totalizau, la sfârşitul lunii mai, 725,7 milioane de lei, reprezentând la momentul respectiv 0,9% din capitalizarea bursieră.

Alexandru Dănilă, director general adjunct la SAI Star Asset Management, explică faptul că piaţa românească a fondurilor de investiţii este mult prea mică pentru a genera un grad mai ridicat de încredere din partea investitorilor străini. "Practic, întreaga piaţă nu este mai mare decât activele unui fond mediu de investiţii din afară", subliniază Dănilă. Analiştii apreciază că activele unui fond de investiţii care intenţionează să iasă pe pieţele externe pentru a atrage investitori trebuie să depăşească cel puţin 50 milioane de euro. În plus, este nevoie de transparenţă şi de produse mai atractive. "Fondurile autohtone nu au suficiente active care să reprezinte o bază de pornire pentru fondurile din afară. Va trebui să mai aşteptăm în primul rând creşterea volumului fondurilor, o transparenţă mai mare şi poziţionarea acestora pe produse cu randamente şi riscuri relative", apreciază Mihail Ion, preşedintele Raiffeisen Asset Management.

Dimensiunile reduse ale fondurilor alimentează una dintre principalele probleme identificate de reprezentanţii pieţei autohtone: slaba reprezentare în afară.

Randamentele compensează valoarea activelor

"Ne lipseşte vizibilitatea în pieţele externe, pentru că, în rest, performanţele fondurilor de investiţii româneşti sunt foarte greu de egalat pe alte pieţe", observă Eugen Voicu, preşedintele Certinvest. În plus, dacă investitorii străini ar face plasamente în euro şi dolari, pe lângă randamentele obţinute din evoluţia unităţilor de fond, ar câştiga şi din variaţia de curs valutar. Spre exemplu, pe ultimele 13 luni, randamentul oferit de fondul de acţiuni Intercapital, administrat de Certinvest, se ridică la 43,38%, în timp ce în moneda europeană, randamentul ajunge la 63,6%, iar în dolari - la 75%.

Chiar dacă dimensiunile fondului ar fi compensat de randamentele oferite, o altă problemă se conturează la nivel de infrastructură. Walter Blaj, directorul SAI Globinvest Cluj, explică faptul că "în momentul în care există randamente, dimensiunea fondului care le oferă nu mai contează atât de mult. În plus, ne ajută şi aprecierea monedei naţionale. Rămânem însă deficitari la nivel de infrastructură".

Ieşirea unui fond românesc de investiţii pe pieţele externe este destul de dificilă, în primul rând din cauza competiţiei foarte mari pe pieţele vizate. În al doilea rând, reprezentantul Globinvest subliniază faptul că distribuirea unităţilor de fond pe pieţele străine presupune şi un proces de înregistrare a fondurilor la comisia valorilor mobiliare din ţările respective, şi apoi realizarea distribuţiei prin intermediari. Potrivit datelor raportate de Uniunea Naţională a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC), în luna mai, numărul investitorilor în fondurile româneşti se ridica la 78.983. În primele cinci luni din 2007, cele mai mari câştiguri în industria fondurilor au fost oferite de fondurile de investiţii pe acţiuni (7,8%). Pe următoarele poziţii s-au poziţionat fondurile diversificate, cu randament mediu de 3,1% în primele cinci luni, şi fondurile monetare, cu un randament de 2,6%.