Fonduri europene pentru apa românilor

Ţara noastră are nevoie de 8,6 miliarde de euro în sectorul alimentare cu apă, canalizare şi epurarea apelor uzate Sectorul românesc privind alimentarea cu apă potabilă, canalizarea şi

Ţara noastră are nevoie de 8,6 miliarde de euro în sectorul alimentare cu apă, canalizare şi epurarea apelor uzate

Sectorul românesc privind alimentarea cu apă potabilă, canalizarea şi epurarea apei are nevoie de cele mai mari investiţii din Uniunea Europeană, numai jumătate din populaţia ţării beneficiind de aceste servicii. Pentru conformarea la normele europene, România poate să acceseze aproximativ trei miliarde de euro, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu.

Ministerul Mediului a transmis, până în prezent, la Comisia Europeană primele cinci proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de apă, din cele peste 40 în total, care vor fi finanţate prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu.

Prima axă prioritară este reprezentată de extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată.
Cele cinci proiecte transmise Comisiei Europene, în valoare totală de peste 550 milioane de euro, sunt aferente judeţelor Călăraşi, Giurgiu, Cluj-Sălaj, Tulcea şi regiunii Turda-Câmpia Turzii.

"Comisia nu a reproşat nimic acestor proiecte, decizia de finanţare trebuie semnată, aşa încât s-au demarat procedurile privind achiziţiile", a declarat, pentru "Adevărul", Venera Vlad, director în cadrul Direcţiei Generale privind Managementul Instrumentelor Structurale din Ministerul Mediului.

De asemenea, oficialul ministerului a precizat că alte patru proiecte - pentru judeţele Olt, Gorj, Sibiu şi Teleorman - urmează să fie trimise spre aprobare forului european în decurs de o lună. Valoarea acestora este de aproximativ o sută de milioane de euro pentru fiecare.

Cea mai mare nevoie de investiţii din UE

Investiţiile cele mai mari prevăzute în Programul Operaţional Sectorial de Mediu corespund acestei prime axe prioritare. Astfel, potrivit acestui document, România va putea accesa, până în 2013, 2,7 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă, condiţionaţi de cofinanţarea naţională obligatorie cu aproximativ 490 milioane de euro.

Însă pentru a corespunde standardelor impuse de Uniunea Europeană, România trebuie să investească, până în 2013, apoximativ 8,6 miliarde de euro în sectorul de apă şi apă uzată. Din aceşti bani, aproximativ 5,9 miliarde de euro trebuie să fie investiţi de către autorităţile române pentru alimentarea cu apă potabilă şi canalizare.

Datele incluse în Programul Operaţional Sectorial de Mediu arată că suma necesară României pentru conformarea la acquis-ul comunitar este cea mai mare în comparaţie cu noile state europene. Astfel, până şi vecinii noştri bulgari stau mai bine din acest punct de vedere, aceştia având nevoie de 5,6 miliarde de euro pentru a se conforma normelor europene în domeniu, cu trei miliarde de euro mai puţin decât noi. În acelaşi timp, Ungaria a avut nevoie de investiţii de 5,8 miliarde de euro, iar Polonia, de 8,3 miliarde de euro.

E nevoie de fonduri, dar şi de proiecte

În ceea ce priveşte investiţiile din acest sector, trebuie spus că, pentru a beneficia de bani europeni e nevoie, mai întâi, de proiecte conforme cu normele UE. Abia pe baza proiectelor se pot primi bani de la Ministerul Mediului, dar şi din alte fonduri, precum cele prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Programul Guvernamental pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Zonele Rurale (de la Ministerul Agriculturii), Fondul Naţional pentru Mediu (de la Administraţia Fondului pentru Mediu), la care se pot adăuga credite externe. Săptămâna viitoare vom reveni asupra acestui subiect şi vom prezenta modalităţile de accesare a acestor fonduri şi instituţiile abilitate să conceapă proiecte la care pot apela primăriile.

Puţin peste jumătate din români au canalizare

Statisticile autorităţilor arată că numai 52% din locuitorii României beneficiază, la ora actuală, atât de alimentare cu apă potabilă, cât şi de canalizare. Doar 16% din români beneficiază numai de apă potabilă, iar 32% din locuitorii ţării nu au nici alimentare cu apă potabilă şi nu sunt racordaţi nici la canalizare. Sistemul public de distribuire a apei potabile deserveşte numai 65% din populaţia României.

La nivelul mediului urban, proporţia celor care beneficiază de alimentare cu apă potabilă în sistem public se apropie de 90 de procente. În mediul rural însă numai o treime din populaţie beneficiază de acest serviciu. În ceea ce priveşte serviciile de colectare şi epurare a apelor uzate, numai jumătate din totalul populaţiei României de 21,7 milioane de locuitori are acces la acestea.

De asemenea, şi în acest caz, preponderenţa se înregistrează în oraşe. Astfel, 90% din cei 11,4 milioane de locuitori care beneficiază de canalizare locuiesc în comunităţi de peste zece mii de locuitori, iar restul de zece procente (1,15 milioane locuitori) reprezintă localităţi cu sub 10.000 de locuitori. În ceea ce priveşte distribuirea pe regiuni, statisticile arată că în judeţul Ilfov 43% din locuitori au acces la sistemul de canalizare, în timp ce în judeţul Sibiu proporţia acestora depăşeşte 90 de procente.

Cât dvespre racordarea la staţiile de epurare a apei, cel mai mic procent al populaţiei se înregistrează în judeţul Brăila - 2%, iar cel mai mare este în Sibiu, cu peste 89%. România are, de asemenea, probleme şi din punctul de vedere al calităţii acestor servicii.

Astfel, un sfert din cele peste 1.300 de staţii de tratare a apei distribuie apă nu este conform cu valorile-limită pentru parametrii bacteriologici, turbiditate, amoniac, nitriţi, fier. De asemenea, datele indică faptul că numai o treime din apele uzate sunt epurate corespunzător. Din celelalte 66 de procente, 34% sunt insuficient epurate, iar restul de 32% sunt ape uzate neepurate.

Primele cinci proiecte româneşti pentru apă şi canalizare trimise la Bruxelles au fost aprobate de Comisia Europeană. Acum trimitem un nou lot, de patru proiecte.
Venera Vlad, director pentru Managementul Instrumentelor Structurale din Ministerul Mediului