Fondul Naţional de Garantare pentru IMM-uri vrea să dea credite

au auzit de acest Fond. Dacă problema principală a FNGCIMM - cerinţa BNR care obligă băncile să provizioneze creditele garantate de Fond cu 100% şi care descurajează băncile în acceptarea

au auzit de acest Fond. Dacă problema principală a FNGCIMM - cerinţa BNR care obligă băncile să provizioneze creditele garantate de Fond cu 100% şi care descurajează băncile în acceptarea acestor garanţii - nu s-a rezolvat la banca centrală, o rezolvare a venit totuşi din competiţia acerbă de pe piaţa bancară. Bătaia băncilor pe clienţii mici şi dinamici a făcut ca o garanţie de la un fond de garantare, plus un gaj pe contul curent să devină suficiente pentru sume de ordinul a câteva sute de mii de euro.

Capitalizare de 75 milioane până la sfârşitul anului
Dacă la sfârşitul anului 2005 capitalizarea FNGCIMM era de 30 milioane euro, în numai 3 luni aceasta a crescut la 40 milioane euro, urmând ca până la sfârşitul anului să ajungă la 75 milioane euro, potrivit directorului general al FNGCIMM, Aurel şaramet. Totuşi, consideră directorul instituţiei, până la 300 - 600 milioane euro, cât este capitalul fondurilor de garantare de pe piaţa europeană, mai este loc. Primele garanţii au fost acordate în august 2002. După o perioadă de latenţă - în 2003 şi 2004 -, volumul garanţiilor a crescut în 2005 la 1.300 miliarde RON - circa 38 milioane euro. În 2006, volumul garanţiilor acordate a fost de 1.060 miliarde euro - aproape cât tot anul trecut - ceea ce confirmă trendul exponenţial al pieţei. Argumente pentru extindere au fost şi standardizarea produselor, dar şi expansiunea teritorială şi autonomia acordată filialelor Fondului pentru garantarea creditelor de până la un anumit nivel.

Numărul contractelor de garantare se triplează
Dacă în 2003 beneficiau de garanţii 150 de contracte, iar în 2004 - 100, anul trecut au fost semnate 323 de contracte de garantare. Pentru 2006 sunt deja semnate 302 de contracte. De anul trecut, Fondul a cerut să dea credite. Statul - acţionar unic al fondului - a acceptat modificarea statutului şi adăugarea unui nou obiect de activitate, dar între timp Legea IMM-urilor a intrat la modificare în parlament, având şi o prevedere care interzice Fondului acordarea de credite. Aurel şaramet consideră că Fondul ar putea realiza o creditare într-o zonă de risc superioară celei făcute de bănci, implicându-se, de exemplu, în creditarea start-up-urilor. Cele mai multe contracte de garantare au fost acordate în domeniul prestărilor de servicii şi comerţului. În eşalonul doi, ca pondere, se află industria alimentară, construcţiile, agricultura, industria textilă şi prelucrarea lemnului.