Foametea seceră pădurile Terrei

Goana după noi terenuri agricole intensifică defrişările abuzive şi generează conflicte sociale Specialiştii atrag atenţia că defrişările intensive agravează poluarea şi sunt surse

Goana după noi terenuri agricole intensifică defrişările abuzive şi generează conflicte sociale

Specialiştii atrag atenţia că defrişările intensive agravează poluarea şi sunt surse de conflicte violente şi de grave încălcări ale drepturilor omului.

Creşterea demografică, de la şase la nouă miliarde de locuitori până în 2050, va determina, la nivel planetar, o creştere explozivă a cerinţelor de hrană şi de combustibili, căreia i se va răspunde cu o intensificare a defrişărilor, în goana după cât mai multe terenuri agricole.

Asupra consecinţelor negative ale acestei politici inconştiente se pronunţă concluziile a două rapoarte ale organizaţiei Rights and Resources Initiative (RRI) din SUA.

Politica defrişărilor este greşită

În raportul "Seeing People through the Trees", se precizează că este nevoie de o suprafaţă suplimentară, echivalentă cu de 12 ori suprafaţa Germaniei, pentru a se asigura cerinţele de hrană şi de biocombustibili ale planetei, la nivelul anului 2030. Iar această suplimentare se va face pe seama pădurilor din ţările în curs de dezvoltare.

Autorii raportului atrag atenţia că politica defrişărilor este total greşită, în condiţiile în care sunt încălcate drepturile celor care, în mod tradiţional, sunt deţinătorii acestor păduri. În plus, defrişările intensive perturbă puternic bioclimatul şi generează creşteri alarmante ale nivelului de CO2, atenţionează autorii raportului.

Inechităţi şi deficit de democraţie

Cel de-al doilea raport, "From Exclusion to Ownership", insistă asupra eşecului acelor guverne care nu-i protejează în mod ferm pe proprietarii de păduri în faţa afaceriştilor potenţi, lăsându-i pradă diferitelor abuzuri.

"Lipsa de echitate a acestor guverne faţă de deţinătorii de păduri autohtoni denotă un grav deficit de democraţie, care se cere urgent remediat", se menţionează în raport.

Oamenii care, în mod tradiţional, trăiesc de pe urma pădurii, sunt cei mai indicaţi să se ocupe de pădure şi de biodiversitatea ei
Andy White,
cercetător RRI

Jaf în jungla amazoniană

Rapoartele RRI exemplifică prin situaţia din Brazilia abuzul asupra pădurilor şi consecinţele asupra echilibrului climatic al planetei.

Prin indiferenţa guvernului, pădurea amazoniană va mai fi jefuită de încă 28 milioane de hectare, ajungând la o cifră-record de 128 milioane de hectare defrişate, până în anul 2020.

Pe aceste suprafeţe se întind culturile de soia şi de trestie-de-zahăr, care nu pot produce oxigenul pe care l-ar fi generat copacii tăiaţi şi nici nu pot remedia dezechilibrele provocate asupra florei şi faunei din regiune.