Foamea loveşte statele sărace

În 2050 populaţia globului va număra 9 miliarde de suflete, iar producţia agricolă va trebui să se dubleze pentru a preveni conflicte sociale fără precedent în istorie. Combaterea crizei

În 2050 populaţia globului va număra 9 miliarde de suflete, iar producţia agricolă va trebui să se dubleze pentru a preveni conflicte sociale fără precedent în istorie. Combaterea crizei alimentare va duce la schimbări profunde în modul de viaţă al fiecărui cetăţean al planetei, astfel încât va apărea un adevărat haos pe plan social, cultural şi politic.

În ultimul an, preţurile s-au majorat cu 130% la orez, cel mai căutat aliment de pe planetă, cu 74% la grâu, iar la porumb, cu 53%. Media de creştere a indicelui alimentar la legume, fructe şi alte produse este de 48%.

Foametea, spun analiştii economici, este o criză veche, dar în ultimele luni, odată cu explozia preţurilor pe piaţa mondială, noi clase sociale sunt atinse de acest flagel.

O familie din Europa cheltuieşte pentru hrană între 10 şi 12% din buget. În ţările în curs de dezvoltare, unde 2,2 miliarde de oameni trăiesc în sărăcie extremă, banii alocaţi coşului zilnic reprezintă 90% din veniturile unei familii.

În 2050, populaţia globului va număra 9 miliarde de suflete, iar producţia agricolă trebuie să se dubleze pentru a preveni conflicte sociale fără precedent în istorie

Criza alimentelor atinge punctul de fierbere. Liderii mondiali privesc cu frică spre ţările sărace, iar spectrul invaziei celor flămânzi îi determină să caute soluţii

Spaima unei apropiate crize extinse a hranei a reunit în iunie, la Roma, marile puteri ale lumii. Bilanţul conferinţei nu este deloc îmbucurător, peste 850 de milioane de oameni suferă de foame, iar Banca Mondială avertizează că rata inflaţiei la alimente va cunoaşte o creştere nemaiîntâlnită până în 2015.

Pentru a face faţă cererii stringente de hrană, producţia mondială va trebui să crească cu 50%, până în 2050, ceea ce presupune un efort financiar comun care se ridică la 20 de miliarde anual.

Omenirea va avea nevoie, până în 2015, de 200 milioane tone de cereale în plus, în condiţiile în care producţia globală de cereale a fost, în 2007, de 2,1 miliarde. Pentru a avea mai multă hrană, spun experţii Naţiunilor Unite pe teme de alimentaţie şi agricultură, suprafaţa cultivabilă va trebui să crească considerabil.

Bogaţii au luat taurul de coarne în Japonia

Întâlnirea din Japonia a ţărilor puternic industrializate din Grupul celor 8 a avut pe agendă şi criza alimentară mondială. Alături de liderii G8, la summitul din iunie au participat şi reprezentanţi ai Executivului european care au propus un fond de 1,8 miliarde euro pentru a susţine agricultura în tările în curs de dezvoltare.

În contextul în care criza alimentară afectează aproape un miliard de oameni din întreaga lume, acest fond va fi destinat unor mijloace de producţie mai performante, inclusiv îngăşămintelor şi seminţelor. Cancelarul german Angela Merkel a anunţat în timpul conferinţei că va fi adoptat un catalog de măsuri pentru garantarea alimentelor pe plan mondial, pentru a rezolva pe termen scurt criza alimentară şi pentru a crea, pe termen lung, o strategie de creştere a producţiei alimentare.

Săracii lumii, victime sigure

Acest fapt va conduce însă la reducerea drastică a terenurilor pe care acum se află păduri sau alte forme de vegetaţie care absorb CO2 şi, implicit, la distrugerea biodiversităţii, cât şi la schimbări climatice fără precedent.
Comisia ONU pentru alimentaţie şi agricultură (FAO) avertizează că, în acest an, preţul alimentelor a crescut faţă de aceeaşi perioadă din 2007 de patru ori.

Săracii lumii sunt primii care suferă, deoarece veniturile lor sunt destinate, în principal, hranei, iar acest fapt conduce nu numai la insecuritate alimentară, ci şi la spectrul unor revolte sociale cărora guvernele nu vor mai fi în stare să la facă faţă.

Haos provocat de lipsa alimentelor

Eradicarea foamei va produce schimbări profunde în modul de viaţă al fiecărui cetăţean al planetei, astfel încât va apărea un adevărat haos pe plan social, cultural şi politic. Potrivit datelor FAO, în ultimul an preţurile au crescut cu 130% la orez, cel mai căutat aliment de pe planetă, cu 74% la grâu, iar la porumb cu 53%.

Media de creştere a indicelui alimentar la legume, fructe şi alte produse este de 48%. Foametea, spun analiştii economici, este o criză veche, dar, în ultimele luni, odată cu explozia preţurilor pe piaţa mondială, noi clase sociale sunt atinse de acest flagel.

Dacă o familie din Europa cheltuieşte pentru hrană între 10 şi 12% din buget, în ţările în curs de dezvoltare, unde 2,2 miliarde de oameni trăiesc în sărăcie extremă, potrivit datelor Băncii Mondiale, procentul este de 90%.

850 de milioane

- este numărul oamenilor care suferă de foame, în acest moment, pe Terra

Africanii şi asiaticii, flămânzii lumii

Creşterea preţurilor la alimente aminteşte de criza de la începutul anilor "70.

Exportatorii de cereale vor fi cei care vor profita din plin de acest fenomen,iar cei ce vor pierde vor fi statele cu subvenţii mari în agricultură şi consumatorii.

Din 2002, preţul porumbului şi al orezului s-a dublat, în timp ce preţul grâului s-a triplat.

Continentul african este atins în mod special de creşterea preţurilor la alimente, iar, în aceste condiţii, statele africane s-au angajat să aloce deja agriculturii minimum 10% din buget.

Spectrul foametei a provocat proteste în 37 de state din lume, din Camerun şi Haiti până în Egipt şi Niger, sporind temerile că tot mai mulţi oameni vor suferi de foame.

Biocombustibilii sunt inamicii bunăstării

În 2008, peste 15 milioane hectare sunt utilizate, la nivel mondial, pentru producerea agrocarburanţilor, ceea ce înseamnă 1% din suprafaţa arabilă.

FAO susţine că dacă politicile de mediu ale statelor lumii vor include, cu precădere, producerea acestui tip de combustibili, atunci suprafaţa de teren alocată creşterii rapiţei sau altor plante oleaginoase necesare producerii combustibililor ecologici va creşte de aproximativ patru ori.

Având în vedere că solurile destinate cultivării cerealelor se află într-un proces continuu de degradare, iar cererea la alimentele de bază este într-o continuă creştere, perspectiva folosirii biocarburanţilor devine cu atât mai mult nefastă, deoarece producerea lor presupune o scumpire considerabilă a hranei.

Agrocarburanţii înteţesc foametea

Biocombustibilii au forţat creşterea preţului la alimente cu 75% se arată un raport secret al Băncii Mondiale. Raportul contrazice declaraţiile guvernului american, care susţine că biocarburanţii au determinat creşterea preţului la alimente cu doar 3%. Documentul constată o scumpire cu 140% a costului "coşului zilnic", din 2002 până în luna februarie a acestui an.

Potrivit analizei efectuate de economiştii Băncii Mondiale, producţia de combustibil ecologic a destabilizat piaţa alimentară în trei moduri. Primul constă în alocarea unei cantităţi uriaşe de cereale pentru producţia de biocombustibili. A doua cauză a acestui fenomen o constituie motivarea fermierilor de a cultiva plante din care se obţin agrocarburanţii, iar cel de-al treilea motiv ţine de speculaţiile de pe piaţa cerealelor.

37 este numărul ţărilor

- care şi-au sporit temerile că tot mai mulţi din locuitorii lor vor suferii de foame

Românii nu mor de foame

Criza alimentară a început să se resimtă şi în România. Ţara noastră este un importator masiv de produse alimentare, materii prime şi chiar de cereale.

Prognozele economice susţin că, spre deosebire de anii trecuţi, anul 2008 va fi unul favorabil agriculturii.

Banca Naţională a previzionat un an agricol bun, ceea ce înseamnă un aport suplimentar la PIB de un miliard de euro.

Ca şi în cazul crizei mondiale financiare, susţin economiştii români, România ar putea fi afectată mai puţin de criza alimentară.

Subvenţiile minime pentru agricultură pe care le-a primit ţara noastră se dovedesc a fi, în acest moment, un avantaj.