Florile Braşovului, acoperite de cenuşă

Două specii de plante rare sunt otrăvite de zgura adusă de vânt Un deal care adăposteşte plante din epoca postglaciară e acoperit, zi de zi, de cenuşă. Reziduurile termocentralei

Două specii de plante rare sunt otrăvite de zgura adusă de vânt

Un deal care adăposteşte plante din epoca postglaciară e acoperit, zi de zi, de cenuşă. Reziduurile termocentralei braşovene ucid flori unice în Europa.

La opt kilometri de Braşov, între Sânpetru şi Hărman, se află rezervaţia naturală Dealul Lempeş. Este parţial împădurită cu specii vegetale deosebite. Prezenţa vegetaţiei xerofile (plante adaptate unui climat foarte arid - n.r.), formată în intervalul cald şi relativ uscat din perioada postglaciară, a determinat declararea acestui deal ca rezervaţie ştiinţifică. Complexul Dealul Cetăţii Lempeş are o suprafaţă de 274,5 ha şi a fost înscris în lista zonelor naturale protejate, de interes naţional.

Prin Ordinul 850/2003, rezervaţia a fost dată în custodie Direcţiei Silvice Braşov. Condiţiile climatice sunt cele specifice depresiunilor, cu ierni geroase (media lunii ianuarie sub - 50 C) şi veri călduroase (peste 230 C).

Zgura şi cenuşa rezultată din arderea cărbunelui la CET-ul din Braşov au fost depozitate în apropierea rezervaţiei, la marginea comunei Sânpetru. Vânturile spulberă depozitul, şi praful negru ajunge pe dealul rezervaţiei naturale şi în curţile oamenilor. CET, somat să ecologizeze zona Primăria Sânpetru a curmat continuarea poluării zonei.

"I-am anunţat pe cei de la CET că, începând din data de 15 mai 2010, nu le mai prelungim contractul de concesionare a terenului unde depozitau cenuşa. I-am anunţat că ei au obligaţia să acopere munţii de zgură şi să ecologizeze întreaga zonă, acoperind-o cu pământ fertil, care poate fi înierbat. Deoarece în zona respectivă solul conţine multă turbă şi ţine apă, noi am prefera să o inundăm şi să facem o zonă de recreere, pentru ca oamenii să uite coşmarul care ne-a bântuit atâta vreme", explică primarul comunei Sânpetru, Ion Rusu.

Lempeş, o atracţie turistică şi ştiinţifică În apropierea Lempeşului funcţionează şi o făzănărie a Facultăţii de Silvicultură din Braşov, iar întreaga zonă face parte din fondul de vânătoare al instituţiei de învăţământ. Având în vedere vecinătatea, primarul Rusu lansează o nouă provocare: punerea în valoare a rezervaţiei.

"Vrem să facem un ţarc unde copiii să vină să vadă căprioarele, să le poată mângâia, unde să creştem iepuri şi fazani. Zona cu florile unice în Europa trebuie să fie transformată în grădină botanică, care să fie ea însăşi un punct de atracţie", spune Rusu. Ideea a fost bine primită de universitari, mai ales după ce Primăria Braşov nu a răscumpărat Palatul Ştirbey, în curtea căruia studenţii şi profesorii de la Silvicultură au amenajat un parc dendrologic cu specii extrem de preţioase, parc distrus pentru a fi exploatată zona imobiliară.

"Suntem interesaţi de dezvoltarea unui asemenea proiect, mai ales dacă suntem susţinuţi din partea autorităţilor locale. Orice iniţiativă de acest fel este salutară, iar un parteneriat primărie - Universitatea Transilvania poate avea succes şi pentru atragerea unor fonduri guvernamentale sau europene", a precizat pentru "Adevărul" coordonatorul filialei Braşov a Societăţii Ornitologice, dr. ing. Dan Traian Ionescu, lector la Facultatea de Silvicultură.

Cenuşa şi zgura de la termocentrală sunt aduse în Sânpetru şi sunt împrăştiate peste o fostă mlaştină, dar vântul le ridică şi le răspândeşte pe deal.

Ion Rusu, primar Lempeş

Laleaua pestriţă este o floare pe cale de dispariţie în România

Un alt monument al naturii ce poate fi găsit în rezervaţia de la Lempeş este laleaua pestriţă (fritillaria meleagris). La noi în ţară creşte spontan în mai multe locuri umede, în apropierea pădurilor din Cheile Turzii sau Zău de Câmpie, Şesul Orheiului sau Lunca Oltului. Pentru frumuseţea ei a fost culeasă abuziv, încât în bazinul Ciuc şi Lunca Pogonişului (Banat) a ajuns azi pe cale de dispariţie.

Poartă mai multe nume pentru că petalele lalelei pestriţe sunt de culoare violacee cu pete albe - de aceea, în popor i se spune şi "floarea de şah" sau "bibilica". Floarea nu are miros parfumat, dar este culeasă de localnici pentru că o folosesc la vopsitul scoarţelor în violet.

Ruşcuţa, plantă unică în Europa

În rezervaţia naturală de la Lempeş creşte o floare unică în Europa, care înfloreşte în aprilie-mai. Este vorba de ruşcuţa de primăvară (adonis vernalis), ale cărei flori au un parfum deosebit. Ruşcuţa este culeasă în perioada înfloririi, fără părţile solzoase ale tulpinii, şi este uscată.

Este folosită pentru tratarea bolilor de inimă, dar numai cu avizul medicului, fiind o plantă otrăvitoare. Alte plante protejate care apar în rezervaţie sunt ochiul şarpelui roşu, stânjenei şi zambila sălbatică .