"Firmele româneşti nu au încă potenţialul să cucerească piaţa românească"

Liviu Voinea, manager în cadrul Grupului de Economie Aplicată (GEA), conturează tabloul realist al economiei româneşti, aşa cum va arăta el după aderarea la Uniunea Europeană.- După

Liviu Voinea, manager în cadrul Grupului de Economie Aplicată (GEA), conturează tabloul realist al economiei româneşti, aşa cum va arăta el după aderarea la Uniunea Europeană.
- După integrare, ce afaceri consideraţi că vor avea de suferit?
- Este greu de dat verdicte în astfel de cazuri, dar vor fi afectate companiile cu o putere de concentrare pe piaţă mai mare decât în Uniunea Europeană. şi avem aici sectorul metalurgic, sectorul de prelucrare a ţiţeiului, sectorul chimic, ceea ce înseamnă că în toate aceste sectoare va apărea o competiţie mai acerbă. Apoi, în sectorul alimentar, unde ne confruntăm cu cele mai mari costuri de implementare a acquisului comunitar. şi, nu în ultimul rând, vor fi afectate companiile care în momentul de faţă ţin rente de monopol sau de oligopol nejustificat de mari. Acestea vor avea de suferit în sensul că vor trebui să găsească alte surse de profit bazate pe competitivitate, pe inovare, pe dezvoltare. În principiu, vor avea de făcut faţă unei competiţii mai puternice sectoarele care până acum erau oarecum protejate de competiţia externă.
- Vor fi şi afaceri care din start vor avea un drum mai lin?
- Într-un mediu mai concurenţial şi cu un acces la finanţare mai mare decât până acum - nu neapărat datorită intrării în Uniunea Europeană, ci graţie reducerii costurilor finanţării în general -, teoretic, firmele sunt pe picior de egalitate. În principiu însă, e de aşteptat să aibă de câştigat firmele care satisfac, pe scară largă, necesarul de consum şi de servicii al populaţiei. Necesarul de consum este foarte mare, la fel şi necesarul de servicii. şi există potenţial.
- Către ce se vor orienta investiţiile străine în România?
- După încheierea marilor privatizări, investiţiile străine în România vor trebui să fie, într-o proporţie covârşitoare, investiţii de tip "greenfield". Acestea nu vor mai putea fi atrase prin politici favorabile, prin discriminare pozitivă la nivel central, ci numai prin politici ale administraţiei locale.
- Să ne aşteptăm la o creştere spectaculoasă a investiţiilor româneşti în străinătate?
- Mă tem că mai e mult până când vom avea cu adevărat un subiect de discutat, în ceea ce priveşte investiţiile româneşti în străinătate. La 100 de dolari investiţi în România, investeşte şi România un dolar afară. şi în general, îl investeşte în ţările din regiune. S-ar putea ca, odată cu aderarea, tot mai multe firme străine să folosească România drept centru regional pentru investiţiile lor în fostul spaţiu sovietic sau în fosta Iugoslavie. Se poate crea un efect statistic de creştere a investiţiilor româneşti în străinătate. De fapt, acelea vor fi tot investiţii ale firmelor-mamă făcute prin intermediul unor centre regionale cu sediul în România.
- Din perspectiva competitivităţii, cum se vor descurca afară firmele româneşti?
- Cred că firmele româneşti, cu câteva mici excepţii, nu au încă potenţialul să cucerească piaţa românească. Piaţa noastră chiar oferă un potenţial important. Pentru a avea o imagine a evoluţiei de ansamblu a economiei, nu cred că vom ajunge niciodată să avem, raportat la volumul investiţiilor străine în România, mai multe investiţii româneşti afară.