Firme de asigurari si banci comerciale - complice la smecheriile cluburilor de fotbal

Cluburile bucurestene de fotbal au folosit metode diverse pentru a eluda fiscul, declara comisarul-sef adjunct Marian Pasulea

Marian Pasulea, comisarul-sef adjunct al Garzii Financiare, a tinut sa clarifice, ieri, la Palatul Victoria, unele aspecte legate de controlul efectuat recent la cluburile de fotbal din Bucuresti. "In primul rand vreau sa precizez ca acest control nu a avut ca obiectiv situatia TVA-ului, la nici unul dintre cluburi comisarii nu au urmarit daca s-a platit sau nu TVA, cei care vorbesc despre asta invocand "jucatorii pachet la export" (este vorba de presedintele Clubului Rapid, George Copos, care a facut astfel de declaratii) vorbesc prostii", a spus Pasulea. Practic, a fost verificata situatia financiara a cluburilor cu privire la plata impozitului pe profit si a celorlalte obligatii fata de bugetul statului. Pana la 1 iulie 2002, a functionat Legea nr.69/2000, a Educatiei Fizice si Sportului, care la art. 68 prevedea ca veniturile fara scop lucrativ nu se impoziteaza, dar incepand cu 1 iulie 2002, a intrat in vigoare Legea 414, care la art.1 precizeaza ca veniturile realizate din astfel de activitati si care depasesc 10.000 de euro, se impoziteaza conform legii, a spus comisarul-sef adjunct. El a tinut sa arate ca fundatiile cluburilor au folosit metode diferite si diverse pentru a fenta fiscul, ceea ce inseamna ca nu a fost o actiune concertata, ci una individuala. Singura nota comuna este aceea ca, desi cluburile au evidentiat in scripte sumele pe care le-au stopat la sursa conform legii (impozit pe salariu, contributie la fondurile sociale etc.), acestea nu le-au virat catre bugetele statului in totalitate sau in parte. Astfel, Sportul Studentesc a evidentiat in totalitate suma de 45 miliarde lei, dar nu a virat nimic, National a evidentiat 20 miliarde, Steaua - 88 miliarde lei, dar nu au virat decat o parte, a precizat Marian Pasulea. Fara a nominaliza cluburile, Pasulea a prezentat ziaristilor cateva metode folosite de mai-marii fotbalului bucurestean pentru a eluda fiscul. De exemplu, un club a creat doua societati non-profit. Una in calitate de angajator platea jucatorilor un salariu simbolic de maximum 3 milioane lei. Ea ceda toate drepturile pentru reclama, sponsorizari, transfer de jucatori etc. celeilalte societati care, prin contract, platea jucatorilor sume intre 10.000 si 200.000 de dolari pe an, fara sa achite nici un impozit. Alta metoda: angajatorul isi crea un off-shore care il imprumuta cu o suma de bani din care erau platiti jucatorii. Banii nu mai ajungeau inapoi la off-shore, dar nici impozitele la stat. Imaginatia unora a mers si mai departe si au constituit microintreprinderi pe jucatori - jucatorul si microintreprinderea. De aici jucatorul isi lua banii, facturand fel de fel de prestatii. Alte doua metode folosite de cluburi sunt mult mai grave, pentru ca implica unele firme de asigurare si chiar unele banci. Astfel, Marian Pasulea a declarat ca "unele cluburi" incheiau asigurari de viata pentru jucatori, virau banii societatii de asigurare, iar aceasta infiinta subconturi de unde jucatorii isi ridicau banii. Sau, o banca sponsoriza angajatorul (fundatia care avea echipa) virand banii direct intr-un card sau intr-un cont personal al jucatorului. Ce au de spus in aceste cazuri organele de supraveghere bancara? Dar cele de control si supraveghere a pietei asigurarilor? Asadar, cluburile de fotbal care, inainte de 1989, foloseau cu totul alte metode (jucatorii erau angajati pe la diverse fabrici si uzine, institutii si chiar ministere, de unde isi luau salarii frumoase fara sa calce pe la locul de munca, dar primeau si prime de joc si alte sume din banii negri ai cluburilor) nu au facut altceva in toti acesti ani decat sa se adapteze la noile conditii ale asa-zisei economii de piata. In privinta masurilor care se vor lua, Marian Pasulea a spus: "Asta nu mai e treaba noastra, noi am constatat si am informat organele abilitate".