Firmă maghiară, caut partener român pentru finanţare UE

Oamenii de afaceri din Ungaria prind oportunitatea cooperării regionale cu asistenţă comunitară Finanţarea nerambursabilă europeană are încă multe necunoscute pentru români. Peste

Oamenii de afaceri din Ungaria prind oportunitatea cooperării regionale cu asistenţă comunitară

Finanţarea nerambursabilă europeană are încă multe necunoscute pentru români. Peste tot se spune că sunt bani disponibili (sute de milioane-miliarde de euro), dar se vorbeşte mai puţin despre cum ajungi la ei. O formulă relativ simplă de a învăţa "cum" este să găseşti un partener dintr-o ţară europeană, care ştie deja să lucreze cu bani europeni.

Attila Perecsenyi are o mică, dar solidă afacere la Budapesta - o bază de date din domeniul construcţiilor. Cu un site pe internet actualizat de două ori pe săptămână, în jurul căruia s-a format un club al constructorilor, a ajuns la o cifră de afaceri care bate la jumătate de milion de euro. Înarmat cu know-how-ul necesar, caută acum, în mod natural, să-şi extindă afacerea şi în România. Mai ales că aici construcţiile sunt un domeniu în plină expansiune. Dar pentru omul de afaceri maghiar, originar din România, mai important pare acum să nu piardă o altă oportunitate - afacerile cu finanţare prin fondurile regionale europene.

Pentru aceasta se pregăteşte cu ce ştie mai bine - să intermedieze informaţii. "Ştiu oameni de afaceri maghiari care cer să fie puşi în contact cu români pentru a deveni parteneri într-o afacere comună cu finanţare europeană", spune Attila Perecsenyi. Mai ştie că sunt multe proiecte care acum "stau în sertar", şi care pot fi eligibile pentru a primi fonduri europene, de la amenajări pentru râurile comune, până la rafinării biodiesel.

220 milioane de euro aşteaptă la graniţa internă europeană

Săptămâna trecută, la Băile Felix, o conferinţă pe tema perspectivelor de afaceri româno-maghiare a adunat peste 70 de oameni de afaceri din Ungaria, mai mulţi chiar decât cei din România. O prezenţă care explică de ce Ungaria este campioana Estului în materie de accesare fonduri europene. Pentru oamenii de afaceri maghiari, Interreg, programul de cooperare teritorială, este încă o mină de bani europeni care se cere exploatată. "Pentru 2007-2013, sunt disponibile 220 milioane de euro pentru proiecte de cooperare între cele două părţi", spune Kalapati Magdolna, reprezentanta VATI, un ONG maghiar pentru consultanţă în domeniul dezvoltării regionale. La această sumă se va adăuga cofinanţare de 50 milioane de euro.

La proiectele de cooperare teritorială participă câte patru judeţe din fiecare ţară aflate pe graniţa internă a UE. În principiu, din România vor fi eligibile zonele Satu Mare, Bihor, Arad şi Timişoara.

Kalapati Magdolna spune că în câteva săptămâni, guvernele celor două ţări trebuie să aprobe programul, şi astfel după aprobarea ulterioară la Bruxelles, acesta poate deveni operaţional în ultimul trimestru.

Până atunci, sunt aşteptate idei. "De exemplu, programul Interreg din 2004-2006, se pot finanţa proiecte precum modernizarea unor drumuri, dar şi renovarea unui hotel cu sală de conferinţe sau dezvoltarea unui centru de afaceri regional".

17 milioane de euro, bugetul pentru cooperare la Marea Neagră

Aflată la marginea Europei, România are dezavantajul de a nu fi în vecinătatea unor ţări cu "ştate" vechi în Uniunea Europeană, de la care să înveţe cum se lucrează cu fondurile europene. În schimb, putem descoperi avantajul de a-i învăţa pe alţii despre fonduri europene.

Ieri a avut loc la Bucureşti ultima sesiune "tehnică" înaintea prezentării la Bruxelles a Programului Operaţional de Cooperare în Bazinul Mării Negre, 2007-2013. Programul are alocate de la bugetul comunitar 17 milioane de euro (la care se adaugă cofinanţare 10%) şi este destinat cooperării unor regiuni din România (sud-est), Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, Rusia, Turcia, Ucraina.

"Bugetul este destul de modest şi sperăm să convingem Comisia Europeană că trebuie să fie suplimentat", spune ministrul dezvoltării şi lucrărilor publice, Laszlo Borbely.

Prin comparaţie, bugetul pentru cooprare în Bazinul Mării Mediterane, care acoperă 19 ţări, este de 173 milioane de euro.

Acest tip de programe regionale se adresează în special consiliilor judeţene, prefecturilor, primăriilor, agenţiilor de mediu, camerelor de comerţ, ONG-urilor, universităţilor şi institutelor de cercetare din regiunile eligibile.