Finanţatorii întorc spatele statului
0
Deficitul bugetar a depăşit, în septembrie, 5% din PIB, iar acoperirea cheltuielilor curente este din ce în ce mai problematică. Eşecul autorităţilor de a reduce cheltuielile publice şi instabilitatea politică taie sursele de finanţare a deficitului bugetar, care ar putea depăşi ţinta de 7,3%din PIB.
Finanţele au respins, ieri, toate ofertele băncilor pentru titluri de stat cu scadenţa la un an, în condiţiile în care nivelul dobânzilor cerute de instituţiile de credit a fost considerat inacceptabil pentru stat.
Ultimele licitaţii au fost adjudecate la randamente medii de 10% pe an, iar refuzul de ieri al Finanţelor – în condiţiile în care nevoia de a acoperi deficitul bugetar este în creştere – atestă faptul că băncile şi-au ridicat semnificativ dobânzile pe instrumentele de trezorerie (în jur de 10,5% pe an).
Pe această componentă, evoluţia nu va fi corectată în favoarea statului în viitorul apropiat, de vreme ce instituţiile financiare vor prefera să joace prudent pentru a-şi acoperi riscurile.
Acestea au crescut exponenţial în ultima perioadă, focarul fiind criza politică. Odată cu declanşarea ei, prima de risc aferentă României a săltat peste nivelul considerat stabil.
Primul semnal a fost amânarea emisunii de eurobonduri, prin care statul urma să împrumute de pe piaţa externă între 500 de milioane de euro şi 1,5 miliarde de euro.
Ambiţia experţilor din Finanţe era obţinerea unui randament mediu anual în jurul pragului de 6%. Ţinta era una realistă până spre sfârşitul lunii septembrie şi ar fi asigurat României resurse financiare la dobânzi sustenabile.
Randamentele cresc pe măsura riscului
„Având în vedere faptul că prima de risc a crescut, randamentele pe care le solicită băncile trebuie să o acopere. Dacă o instituţie de credit împrumută, astăzi, statul la dobândă de 10%, iar peste o lună-două nevoia de finanţare a deficitului creşte masiv, aceasta poate pierde. Nicio bancă nu îşi asumă un asemenea risc“, a declarat economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.
Iar nevoia de finanţare are toate şansele să crească, mai ales că semnalele FMI nu sunt nici ele optimiste. În afară de emisunea de eurobonduri, statul român conta - poate prea mult - şi pe ultimele două tranşe din 2009, aferente acordului semnat cu FMI, în valoare de 2,5 miliarde de euro.
O a doua evaluare trebuia să aibă loc la mijlocul lunii octombrie. Zbuciumul de pe scena politică i-a speriat pe finanţatorii externi, care în primă fază şi-au anulat vizitele la Bucureşti.
Lobby-ul instituţional puternic le-a înmuiat abordarea, astfel că FMI şi CE au fost de acord să trimită o misiune tehnică, pentru „a lua pulsul” economiei. Însă o nouă delegaţie s-ar putea impune dacă discuţiile cu autorităţile nu sunt concludente.
Alegerile din noiembrie ar putea întârzia şi ele deliberarea boardului de la Washington. Nimeni nu poate garanta că cele 2,5 miliarde de euro vor veni la timp, pentru a împiedica deraparea deficitului bugetar peste ţinta stabilită, de 7,3% în acest an.
Se încarcă comentariile...
