Filozofii reformei in Sanatate iau salarii de trei ori mai mari decat medicii pe care experimenteaza

Scandalul banilor pentru spitale a scos la lumina eminenta cenusie a autoritatilor sanitare. Publicul a aflat ca strategii reformei in domeniu lucreaza la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare

Scandalul banilor pentru spitale a scos la lumina eminenta cenusie a autoritatilor sanitare. Publicul a aflat ca strategii reformei in domeniu lucreaza la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Sanatate (INCDS). Pana in 2003, unitatea se numea Institutul de Management in Sanatate si era subordonata direct ministerului de resort. Salariile "expertilor" erau la fel de mari sau de mici ca in orice institutie bugetara, inclusiv in spitalele si cabinetele supuse reglementarilor emanate de "manageri". Dorinta de autonomie a venit in momentul in care au sosit finantari externe de multe milioane de dolari pentru reforma in Sanatate. Modificarea s-a facut "simplu", printr-o Hotarare de Guvern, aplicata de la inceputul anului 2003. Astfel, Institutul si-a schimbat denumirea intr-una mai pompoasa si a iesit de sub tutela ministerului, pastrand acelasi personal. Noua institutie a mostenit statutul de unic strateg al politicii in domeniu. Directorul general al INCDS, dr. Bogdan Martian, coleg de spital cu fosta ministra a Sanatatii, spune ca "nu mai exista nimeni care sa faca acelasi lucru". Ca urmare, Institutul isi reinnoieste anual contractele cu Ministerul Sanatatii (MS) si cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) fara licitatie. In 2003, in conturile INCDS au intrat aproape 25 de miliarde de lei de la cele doua institutii. Bani publici, obtinuti printr-o unica negociere cu "sursa unica". Institutia fiind autonoma, s-a putut umbla si la salarii. In Ministerul Sanatatii se stie ca directorul general al Institutului are un salariu lunar de peste 60 de milioane de lei. Dr. Martian nu vrea sa destainuie valoarea exacta, dar recunoaste ca in institut salariul mediu este de 13 milioane de lei. Oricum, aproape dublu decat cel dintr-un spital pentru care expertii INCDS "dezvolta" strategii. La acest salariu se mai adauga, ca la orice firma cu staif, primele sau onorariile pentru programele derulate din fonduri externe. Si aceste finantari de la diverse organisme ale Uniunii Europene sau ale Statelor Unite ale Americii au "venit" la Institut, se pare, tot fara licitatie. Pentru banii dati Institutului, presedintele CNAS, dr. Cristian Celea, spune ca nu ar fi avut de ce sa organizeze licitatie, "INCDS fiind singura unitate care are experienta in domeniu". Probabil ca, daca ar fi fost anuntata licitatia, s-ar fi putut inscrie companii din strainatate sau alte firme ori ong-uri autohtone care nu au aceeasi "notorietate". Cat de buni sunt expertii de la INCDS ne pot spune medicii din spitale, deoarece unul dintre obiectivele la care specialistii au lucrat intens a fost sistemul DRG, adica plata spitalelor pe caz rezolvat. Dupa primele calcule avansate de cei de la Institut, nemultumirile spitalelor au inceput sa curga rauri. Directorii de spitale se plang de faptul ca unele proceduri medicale nu pot fi decontate, deci se practica pe banii bolnavilor. Altii au trimis fax-uri catre Institut, prin care cereau in mod expres introducerea la decontare a unor proceduri medicale, dar n-au primit nici un raspuns. Alti medici afirma ca la capitolul "grupe de diagnostic", expertii nu au facut altceva decat sa intre pe Internet si sa preia informatiile oferite gratis de specialistii americani. De cealalta parte, expertii Institutului sunt optimisti si spun ca sistemul DRG se va corecta din mers. Si, in acest timp, pierd spitalele, dar mai ales pacientii acestora.