Filipine sărbătoreşte căderea dictaturii sub stare de urgenţă

filipinez, Gloria Arroyo, decretase starea de urgenţă în urma unei tentative de lovitură de stat.Sârmă ghimpată şi patrule înarmate Chiar de ziua eliberării de sub Marcos, poliţia

filipinez, Gloria Arroyo, decretase starea de urgenţă în urma unei tentative de lovitură de stat.
Sârmă ghimpată şi patrule înarmate
Chiar de ziua eliberării de sub Marcos, poliţia filipineză a făcut o razie la sediul "Daily Tribune", cunoscut drept ziar al opoziţiei. Au fost confiscate documente, iar redactorii au fost suspuşi unui lung interogatoriu. Redactorul-şef al "Daily Tribune" a comparat cele întâmplate cu utilizarea legii marţiale de către dictatorul Marcos în 1972, când în Filipine a fost interzisă presa liberă. Niciun steag nu flutura pe străzile din Manila, niciun semn de bucurie pentru cei 20 de ani de la fuga dictatorului în SUA. În schimb, străzi blocate cu sârmă ghimpată, soldaţi înarmaţi până în dinţi care vegheau la respectarea ordinii şi tancuri care defilau pe străzile capitalei sub starea de urgenţă.
"În calitate de comandant al armatei, am controlul asupra situaţiei", declara preşedintele statului Filipine, Gloria Arroyo, după dejucarea tentativei de puci. Este deja a doua tentativă la care rezistă Arroyo, "femeia de fier" a Filipinelor, prima tentativă înregistrându-se în vara lui 2003, când peste 200 de militari se coalizaseră împotriva actualui preşedinte. La patru zile de la decretarea stării de urgenţă, palatul prezidenţial este în continuare înconjurat de trupe de elită înarmate până în dinţi pentru a asigura protecţia lui Arroyo. Toate căile de acces în oraş sunt blocate. Prin Manila se plimbă trupe speciale gata să înăbuşe orice încercare de rebeliune împotriva preşedintelui filipinez. "Am redus pericolul", a declarat şeful armatei. "Dar el nu este complet înlăturat", a adăugat acesta.
Coaliţie pucistă de extremă dreapta şi stânga
Autorii tentativei de puci sunt, potrivit preşedintelui filipinez, extremiştii de dreapta care s-au coalizat cu cei de stânga. Scopul loviturii de stat era să distrugă democraţia din ţara din Asia de sud-est. "Avem o listă cu nume şi numeroşi participanţi sunt interogaţi", a declarat generalul armatei filipineze, Hermogenes Esperon. "Credem că principalii organizatori ai acestei tentative de destabilizare sunt în prezent reţinuţi şi sunt deja anchetaţi", a adăugat generalul. Lista vinovaţilor rămâne însă deschisă. La căderea lui Marcos, filipinezii credeau în creşterea economică a ţării. Filipinezii mai cred şi astăzi că cele câteva milioane din averea lui Marcos, blocate de 20 de ani în băncile elveţiene, i-ar scoate din sărăcie.