Fierul forjat înlocuieşte porţile maramureşene

În timp ce străinii stau câte doi ani la coadă pentru a-şi comanda o poartă sculptată în lemn,românii le preferă pe cele din fier sau inox În comuna Bârsana, meşterii populari

În timp ce străinii stau câte doi ani la coadă pentru a-şi comanda o poartă sculptată în lemn,românii le preferă pe cele din fier sau inox

În comuna Bârsana, meşterii populari produc numai pentru clienţi străini. O poartă cu opt stâlpi poate ajunge şi la 12.000 de euro.

Porţile mari, cu simboluri vechi de sute de ani sculptate cu măiestrie în lemn nu-i mai impresionează decât pe străini. Meşterii populari din Maramureş spun că până şi cei care mai aveau la casă o asemenea podoabă, pentru care un american aşteaptă două luni numai ca să ajungă cu feribotul, au schimbat-o. Au fost plecaţi în Italia şi Spania şi au văzut ei acolo că fierul forjat şi inoxul sunt simboluri ale bogăţiei.

Aşa că au dat jos o poartă de 10.000 de euro (cât e dispus un străin să plătească pentru ea) şi au schimbat-o cu una de 300 de euro, din fier forjat şi plastic. În schimb, porţile maramureşene cară România în lume: prin America, Germania, Belgia sau Franţa. Lucrările meşterilor populari au făcut înconjurul lumii, vorbind despre România. Iar sculptorii îşi găsesc clienţi suficienţi cât să poată face bani şi ucenici dornici de învăţare destui cât să nu piară această tradiţie.

Cel mai cunoscut om din comună e meşterul Bârsan. Casa lui e muzeu şi e intrată în patrimoniul cultural, astfel că nimereşti uşor drumul spre cel care a devenit un simbol al maramureşenilor.

"Tata e dus la coasă", ne spune un tânăr care şlefuia o troiţă, fiul meşterului şi fost profesor de matematică. Vreme de câteva minute, până a coborât Toader Bârsan de la coasă, am avut timp să admirăm în curte casa făcută în stil tradiţional, poarta, ursoaica cu puii şi câteva troiţe.

Atelierul şi casa sunt o atracţie pentru autocarele care opresc cu sute de turişti în timpul verii. "Aşa mă relaxez şi eu. Asta e dragostea mea: coasa, sapa", ne spune Bârsan, când a coborât sprinten de pe dealul din spatele casei. Şi apoi ne arată, zâmbind: "Vedeţi foişorul cela sus? Acolo e locul meu de veci...". Pentru că am crezut că n-am înţeles bine, am mai întrebat o dată despre ce e vorba mai exact: "Mi-am pregătit mormântul. Nu vreau să fiu o povară pentru băieţii mei când m-oi duce pe lumea cealaltă", ne explică meşterul.

56 de zile, drumul unei porţi până în America

Tot amuzat, Toader Bârsan ne spune că s-a născut pe 29 februarie, acum 64 de ani, şi că n-are zi de naştere decât din patru în patru ani. "Nu-i cheltuială mare", afirmă acesta. Meşterul, care a început sculptatul la 16-17 ani, este obişnuit cu presa, cu interviurile, a umblat mult, chiar şi în afara ţării. De fiecare dată însă, se întoarce cu drag acasă, la familia şi la animalele lui.

De un timp, nu mai participă la expoziţii. Nu mai are nevoie de publicitate, este vizitat chiar şi de politicieni, de străini veniţi pe cont propriu să-i comande o poartă. "O lingură de-asta i-am făcut şi lui Vadim. Am lucrat şi pentru Corneliu Coposu, dar şi pentru regele Mihai şi mulţi alţi oameni politici", spune Bârsan.

Lucrările sale în lemn sunt expuse prin Canada, SUA, Franţa, Germania, Italia şi Belgia. Apoi ne mai spune din pildele sale: "Făcând îndemână, faci peste mână", cu referire la faptul că a împrumutat tot timpul pe toată lumea care i-a cerut bani, el având mai mereu sume decente în casă. "Pentru că tinerii de azi au înlocuit lemnul cu fierul forjat şi inoxul, eu lucru mai mult pentru străini.

Fac porţi care ajung în America în 56 de zile, cu feribotul. Le încarc de-aici demontate, într-un container, şi apoi ajung la destinatar, după doi ani de aşteptări", spune artistul.

12.000 - 13.000 de euro, o poartă cu opt stâlpi

Din spusele meşterului şi ale fiului acestuia, Ioan, aflăm că mulţi tineri au plecat la lucru în străinătate şi când s-au întors, au vândut porţile tradiţionale, mai ales străinilor, şi şi-au montat unele de inox, care sunt moderne şi costă doar 300 de euro.

Lucrul cu lemnul este sursa de venit principală a meşterului şi este ajutat şi de cei doi băieţi: cel mare, preot misionar, iar cel mic, profesor de matematică (dar nu mai profesează). "Nu i-am obligat pe băieţi să mă ajute.

Ei au venit, au văzut şi au început să lucreze. Am şi alţi ucenici la atelier", mai spune Bârsan.
Lucrările celui mai mare fiu sparg tiparele tradiţionale specifice Maramureşului. Toader Bârsan este primul meşter care a realizat lanţuri dintr-o singură bucată de lemn. Se spune că acestea sunt magice, că leagă pe veci cuplul.

"Dacă aş face numai linguri, şi tot mi-ar fi de folos", spune meşterul, care se gândeşte la turiştii care-l vizitează vara şi cer cel mai mult linguri mici de lemn, care costă 10 lei.

Cel mai bine plătite piese lucrate de Bârsan sunt troiţele şi porţile. Troiţele au preţuri care încep de la 500 - 1.500 de euro, iar porţile, de la 2.000 până la 12.000 - 13.000 de euro, dacă au opt stâlpi, dar la cea mai complexă se lucrează până la trei luni, cu doi oameni.

Ambele tipuri de lucrări sunt cioplite din lemn de stejar, acoperit la final cu lac sau ulei de in, pentru a rezista vreme îndelungată. Un lanţ cioplit dintr-un singur lemn şi lung de vreo 2 metri se vinde cu 60 de euro, un polonic ornat costă 15-20 de euro.

Bârsana, în cifre:

- două sate: Bârsana, Năneşti

- 4.650 de locuitori, din care 500 plecaţi la lucru în străinătate

- 6.873 ha, din care 223 ha intravilan şi 6.650 ha, extravilan

- 1.437 gospodării şi 1.641 locuinţe

- 43 agenţi economici

- 402.800 lei bugetul total al comunei, din care 566.000 lei venituri proprii

- Activităţi zonale şi economice: zootehnie, agricultură, pomicultură, prelucrarea lemnului; a laptelui, panificaţie; ateliere meşteşugăreşti

- Proiecte investiţii: Drum de interes local Bârsana - Bradova - finanţare SAPARD (în curs de execuţie) pe o lungime de 5,3 km; modernizarea celorlalte drumuri; alimentarea cu apă; modernizare cămin cultural
12 pensiuni turistice; Mănăstirea Bârsana, monument în patrimoniul UNESCO datând din anul 1731;

Mănăstirea cu hramul "Sfinţii 12 Apostoli"

Simbolurile maramureşene: colacul = bogăţie; fagurele de miere = bunăstare; rozeta = soarele; colţarul = putere; peştele = creştinătate; fusul cu ţurcălăi = pentru tinerele fecioare; sucitura = adevăratul stil maramureşean.

Mănăstirea Bârsana, vizitată anual de mii de turişti

Mănăstirea "Soborul Sfinţilor 12 Apostoli" din Bârsana, mănăstire de maici aparţinând de Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului, este situată la 22 km sud-est de municipiul Sighetu Marmaţiei. De-o frumuseţe rară, lăcaşul de cult atrage anual mii de turişti, ceea ce face ca în momentul de faţă să se contruiască, pentru "pelerini", câteva locuri de cazare.

Pentru cei interesaţi, mănăstirea are un atelier de pictură pe sticlă şi pe lemn, maica stareţă fiind ea însăşi pasionată de această artă. Datorită rigurozităţii maicii stareţe, lăcaşul arată impecabil, este curat, îngrijit, cu multe flori, iar vizitatorii încearcă să respecte acest lucru, deoarece doar zece maici îngrijesc aici. Alături de ceilalţi meşteri populari din comună, mănăstirea este un punct de atracţie deosebit.

400 de pensiuni autorizate în Maramureş

Livia Sima, preşedintele Patronatului din Turismul Rural, Ecologic şi Cultural, spune că pensiunile din Maramureş (peste 400 autorizate) au un grad de ocupare mediu de 50% pe an şi un tarif între 80 şi 120 lei/zi cazare cu pensiune completă. "Înfiinţarea unui patronat rural pe lângă asociaţia de turism rural deja existentă s-a făcut în 2007, pentru că partenerii de dialog ai guvernului sunt patronatele şi sindicatele.

Asociaţia are doar rol consultativ", mai spune Sima, care este şi preşedintele ANTREC Maramureş. La nivel de asociaţie, s-au obţinut fonduri Phare de aproximativ 200.000 de euro, bani care vor ajunge în cursuri de specializare pentru ridicarea calităţii serviciilor, în promovare printr-un portal web, în publicarea a peste 10.000 de cataloage şi broşuri despre Maramureş.