Fezandarea electoratului

Primul semn oficial ca Adrian Nastase va fi candidat la prezidentialele din 2004 ar putea fi dat chiar duminica, de alesii locali ai PSD, care pregatesc o declaratie cerand transformarea lui Nastase

Primul semn oficial ca Adrian Nastase va fi candidat la prezidentialele din 2004 ar putea fi dat chiar duminica, de alesii locali ai PSD, care pregatesc o declaratie cerand transformarea lui Nastase din presedinte de partid in presedinte de tara. Altfel spus, masele de pesedisti il vor ruga pe Adrian Nastase sa le fie candidat. Flatat, premierul va lasa sa mai treaca un timp, ca si cand s-ar mai gandi, iar apoi, in noiembrie, tot fata in fata cu multimea pesedista stransa intr-un congres, va accepta oficial propunerea. Este scenariul de toamna al partidului de guvernamant, care are obiceiul ca la fiecare inceput de sezon politic sa vina cu un plan de bataie menit sa ocupe piata stirilor. In paralel, au fost proiectate pe ecranele secrete scenariile post-Nastase. Imediat dupa esecul actiunii "anticipatelor", PSD a fost nevoit sa se replieze si sa-si gaseasca o noua tactica pentru a obtine inca un mandat. Initial, strategii PSD erau convinsi ca va tine povestea cu chemarea oamenilor la vot inainte de termen, cu motivatia ca e nevoie sa se lucreze in liniste pentru Uniunea Europeana. Pesedistii au visat cateva luni cu ochii deschisi alti patru ani de guvernare, chiar daca primul mandat nu era dus pana la capat. A fost suficient sa-i zgaltaie presedintele Iliescu de cateva ori, ca s-au trezit. Apoi au iesit pe piata cu decalarea prezidentialelor de parlamentare. Si asta s-a vanturat o vreme, dupa care, in culise, Iliescu s-a impus, din nou, si s-a ramas cu scrutinul cuplat. Asa ca PSD isi schimba strategia inca o data. Fiecare din scenariile de mai sus era gandit in asa fel incat sa-i asigure lui Nastase o retragere in glorie de la Palatul Victoria si un succes sigur pentru Cotroceni. Cum nu s-a mers pana la capat pe nici una din variante, eminentele cenusii ale partidului de guvernamant au reactivat varianta de baza. Aceasta schita pasii prin care Adrian Nastase va intra in cursa pentru prezidentiale curat si cinstit, fara povara guvernarii in spate. Actiunea "Nufarul" este foarte simpla la prima vedere. Nastase isi implanteaza oamenii peste tot in partid, dupa care se retrage si se dedica turneelor electorale, lasand in locul sau un premier cat mai aproape de modelul tehnocratului, fie el si cu carnet de membru. Problema este ca pe hartie lucrurile sunt uneori altfel decat in realitate. Pentru un asemenea pas era nevoie, in primul rand, de unitate deplina in jurul lui Nastase, in interiorul partidului. Grupurile de interese formate in inima cabinetului au facut ca retragerea lui Nastase sa fie privita ceva mai precaut. In primul rand, pentru ca in urma sa se vor da batalii grele pentru influenta in partid. De-o parte sunt cei din zona grea a PSD, actualii ministri economici, care se vad firesc drept succesori ai lui Nastase, chiar si pentru cateva luni. Acestia cred ca o incalzire de proba, ca premier, le-ar putea aduce candva si presedintia de facto a PSD. Plus niste avantaje compensatorii pentru postul de "premier de sacrificiu", rezultate din gestionarea marilor privatizari ale anului. De cealalta parte este echipa din Cotroceni, care viseaza sa aiba macar o perioada controlul direct asupra Executivului inaintea preluarii partidului de catre Ion Iliescu. De aceea, problema unui urmas pentru anul electoral este destul de spinoasa si greu realizabila. Nici Nastase nu este foarte entuziasmat in a-si lasa scaunul altuia. Plecarea inseamna indiscutabil mai putina putere, fie ea materiala sau la nivel informational. Cum ar putea el, atat de racordat la ordonante si HG-uri, sa stea deoparte cand la Palatul Victoria sunt sedinte de guvern patronate de altcineva? Chiar daca ar fi un participant pasiv, prin sistemul video la sedinta, placerea tot n-ar fi aceeasi. Pe scaunul lui ar fi un altul! Cel mai bun exemplu ca s-ar intampla asa este, culmea, Cozmanca. Fostul ministru al Administratiei si-a pastrat si in ziua de astazi birou in Palatul Victoria si face naveta intre partid si Guvern, ca si cand nu si-ar gasi locul in peisaj. La fel ar fi si Nastase daca ar fi exilat in sediul din Baneasa. Poate ca seful PSD ar gasi mai multe resurse sa treaca peste iesirea din Palatul Victoria daca la orizont ar fi un semn, cat de mic, ca Ion Iliescu il va sprijini deschis in campania de prezidentiale. Cum asa ceva nu este, pana acum, liderului pesedist ii este dificil sa lase din mana vrabia grasuta care ii asigura mediatizarea gratuita si locul caldut din sondaje. Pentru Nastase, retragerea este inevitabila. Alegerile vor fi simultane, probabil la sfarsitul lui octombrie anul viitor, asa ca Nastase va trebui sa traga dupa el si partidul, si propria candidatura, postura deloc confortabila din pozitia de premier. In plus, in urma cu trei ani, partidul sau a criticat insistent sistemul "patru zile premier, trei zile candidat", practicat de Mugur Isarescu. Sa faca la fel ar da prost pentru Nastase la imagine, capitol la care si asa nu se prea gasesc solutii pentru el. Asa ca partidul cauta sa amane momentul cat mai mult, sa il impinga, cat mai aproape de campania oficiala, care va dura, se pare, numai 30 de zile. Pentru asta, el a apelat la o versiune de lucru ceva mai complicata, care presupune inducerea, la nivelul electoratului, a ideii ca tot ce a facut cabinetul actual este doar in folosul poporului si, pe cale de consecinta, Adrian Nastase trebuie promovat presedinte, dar, iata, saracul de el trebuie sa plece din functie pentru a fi alaturi de popor. Cu alte cuvinte, PSD incepe fezandarea electoratului cu un an inainte de a trage la tinta.