Fenomenele climatice extreme, din ce în ce mai frecvente

Fenomenele climatice extreme - canicule sau ploi diluviene - constatate în ultimele veri în Europa continentală ar putea deveni ceva obişnuit până la sfârşitul secolului, potrivit unui studiu

Fenomenele climatice extreme - canicule sau ploi diluviene - constatate în ultimele veri în Europa continentală ar putea deveni ceva obişnuit până la sfârşitul secolului, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii elveţieni şi publicat de revista "Nature".
Climatul cald şi uscat din ţările riverane Mediteranei ar putea astfel să urce către nordul Europei. Această evoluţie ar putea să aibă "un efect pozitiv mecanic" asupra centrului şi estului Europei şi să antreneze aceste regiuni într-un cerc vicios, cu o evaporare mai importantă la nivelul solului şi o creştere a umidităţii degajate de vegetaţie ca urmare a creşterii temperaturilor. În regiunile umede, aerul cald va contribui astfel la alimentarea ciclului precipitaţiilor, crescând riscul de inundaţii. În schimb, în regiunile cu un climat uscat, umiditatea solului şi a plantelor va fi evaporată mai repede, limitând din ce în ce mai mult posibilităţile de răcire a atmosferei şi accentuând caniculele. Acest proces va fi cu atât mai complex cu cât vegetaţia va fi modificată de încălzirea climatică, pădurile de foioase lăsând progresiv locul plantelor adaptate la un climat cald şi uscat, ceea ce va afecta schimburile de aer umed cu atmosfera. Această evoluţie va fi caracterizată de valuri de căldură mai frecvente şi confirmă, totodată, că fenomenele climatice - canicule sau inundaţii - vor varia foarte mult de la un an la altul.

Soarele nu este responsabil pentru schimbările climatice
Evoluţia energiei degajate de Soare nu pare să aibă consecinţe asupra schimbărilor climatice de pe Terra, cel puţin din secolul al XVII-lea şi probabil în cursul ultimelor milenii, mai arată studiul. Luminozitatea Soarelui sau energia pe care o degajă creşte sau scade cu puţin sub 0,1%, potrivit ciclului solar. În opinia specialiştilor, procese mai complexe care implică emisii variabile de radiaţii ultraviolete şi gaze magnetizate ar putea altera climatul, însă aceste ipoteze trebuie verificate.

Siberia se dezgheaţă
Încălzirea globală ar putea fi mult mai rapidă decât se prevăzuse. Cercetătorii din Siberia au descoperit că Permafrostul, stratul de sol care este îngheţat de zeci de mii de ani, a început să se topească, informează BBC. Dezgheţarea acestui strat eliberează în atmosferă cantităţi imense de gaze, care ar putea accelera fenomenul de încălzire globală. Este un tărâm care până acum a fost exclus de cele mai multe ori din estimările privind viitoarele schimbări climatice, dar care acum ar putea juca un rol esenţial în previziuni, potrivit studiilor făcute de mai mulţi cercetători ruşi şi americani în nordul îndepărtat al Rusiei.