"Felix" scufundă CNSAS

Legea care se afla la baza CNSAS a fost declarată neconstituţională. Marius Oprea, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, se autopropune administratorul

Legea care se afla la baza CNSAS a fost declarată neconstituţională. Marius Oprea, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, se autopropune administratorul arhivelor

Dan Voiculescu şi avocatul său, Sergiu Andon, au reuşit acolo unde alţi au eşuat: obţinerea avizului de neconstituţionalitate. Rezoluţiile de colaborare emise de CNSAS ar putea fi lovite de nulitate, după declararea drept neconstituţională a articolelor care se referă la aparatul decizional al acestei instituţii.

Stupefiaţi, membrii Colegiului CNSAS acuză implicaţiile politice ale unei decizii luate în an electoral şi excesul de zel al CCR care s-ar fi pronunţat pe mai multe articole din lege decât fusese abilitată de instanţă.
Din 1999 până în prezent, constituţionalitatea legii de funcţionare a CNSAS a fost pusă de şapte ori sub semnul întrebării.

De fiecare dată, CCR a întărit prin propriile decizii legalitatea CNSAS. Majoritatea sesizărilor trecute vizau însă articolele referitoare la definiţiile de "poliţie politică" sau "agent al poliţiei politice comuniste".

Reprezentant al lui Dan Voiculescu, care a primit o rezoluţie de colaborator al securităţii, deputatul-avocat Sergiu Andon a reuşit ca dosarul şefului său să fie trimis de la Curtea de Apel la Curtea Constituţională. Spre deosebire de predecesorii săi, Andon a lovit în aparatul decizional al instituţiei, acuzând neconstituţionalitatea articolelor din lege care se referă la statutul Consiliului CNSAS, componenţa Colegiului şi modul de numire a membrilor.

Andon a cerut avizul CCR şi pentru reglementările care stipulează modul în care se stabileşte calitatea de agent sau colaborator al organelor de securitate şi procedura de contestare a unei astfel de decizii. Curtea a admis ieri excepţia ridicată de Andon, găsind neconstituţionale şi alte articole din legea 187/1999, ca şi din OUG nr. 16/2006 care privea tot CNSAS.

CNSAS: Curtea se contrazice singură

Uimiţi, membrii CNSAS acuză interesele politice care ar sta la baza acestei decizii şi modul în care CCR a înţeles să se pronunţe asupra unor prevederi din lege în legătură cu care nu fusese învestită de Curtea de Apel Bucureşti. Potrivit CNSAS, instanţa a dispus exclusiv sesizarea CCR pe anumite articole.

"Încheierea de şedinţă din 19.06.2007 a Curţii de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate şi nu a sesizat CCR cu privire la mai multe articole atacate, inclusiv cu privire la art. II şi V din OUG nr. 16/2006.

Aceste din urmă prevederi nu aveau legătură cu soluţionarea cauzei şi, pe cale de consecinţă, nu puteau face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate", se arată într-un comunicat CNSAS. Instituţia mai susţine că "decizia contravine flagrant practicii anterioare a CCR", îndeosebi deciziei 218/2007 care constata că rezoluţiile emise în baza legii CNSAS "nu instituie vreo formă de răspundere juridică".

Dinescu: "E un scuipat dat în ochii populaţiei"

"E un scuipat dat în ochii populaţiei. CNSAS a fost oricum omorât. Au vrut să lichideze singura instituţie oficială capitalistă. Restul sunt doar vechile instituţii comuniste botezate cu alte nume. Şi au reuşit-o Voiculescu, un fost informator al securităţii, Andon, care a lucrat ca activist la bătrâna Scânteia, împreună cu şobolanii îmbrăcaţi în robe purpurii de la Curte", a replicat la auzul veştii Mircea Dinescu, membru al Colegiului CNSAS. În opinia sa, luarea unei astfel de decizii nu este deloc întâmplătoare în condiţiile în care 2008 este an electoral şi CNSAS are două milioane de dosare în custodie. Coincidenţă ciudată, consideră şi preşedintele CNSAS, Ladislau Csendes.

"Am luat act cu stupoare de această decizie! Nu exclud posibilitatea ca ea să fi fost luată tocmai pentru că e an electoral. Noi nu avem nicio cale de atac. Până la intrarea în legalitate nu ne rămâne decât să aşteptăm", a explicat Csendes. Practic, CNSAS va asigura ca şi până acum accesul la propriul dosar, va primi dosare şi le va analiza, dar Colegiul nu va mai putea emite nicio rezoluţie pe baza acestor documente.

Oprea: "Mă propun administrator al arhivelor CNSAS"

Marius Oprea, consilierul primului-ministru, a declarat că săptămâna viitoare guvernul ar putea adopta o ordonanţă de urgenţă, cu "măsuri de avarie" pentru continuarea funcţionării CNSAS. "Mă voi autopropune primului-ministru ca administrator general al instituţiei", a declarat Oprea, care a detaliat o posibilă formulă interimară a CNSAS.

Consiliul ar putea funcţiona, condus de un administrator, alături de Colegiul instituţiei, urmând să gestioneze arhivele fără a face audieri şi a da verdicte privind colaborarea cu fosta Securitate. "Este o decizie care ne întoarce înapoi în anii 1990", a declarat Oprea. El a spus că toate persoanele care au primit verdicte CNSAS le pot contesta în instanţă, procese care după părerea sa se vor încheia la Curtea Supremă de Justiţie.

"Există şi posibilitatea să întorci sensul acestei decizii. Să deconspirăm tot! Să deschidem dosarele cu totul! Până acum, CNSAS funcţiona ca un filtru şi a fost îndepărtat. A fost eliminată şi sintagma de poliţie politică, arhivele pot deveni accesibile oricui", a spus el. Liberul acces la dosare s-ar putea face, prin intermediul Oficiului pentru Prelucrarea Datelor Publice, pe baza unui angajament de confidenţialitate.

Nu exclud posibilitatea ca decizia să fi fost luată tocmai pentru că e an electoral
Ladislau Csendes,
preşedintele Colegiului CNSAS

Zece ani de CNSAS: victoriile "de catifea" şi eşecurile "în serie"

La capitolul "victorii" se poate spune că această controversată instituţie a pus la dispoziţia cetăţenilor, chiar dacă destul de trunchiat, unele dintre dosarele Securităţii: de "urmărire informativă", "de reţea", "de problemă". O demonstraţie şchioapă, care s-a vrut replica "Legii Gauck" din Germania, privind arhiva STASI. Un bilanţ al "victoriilor": câteva "deconspirări" selective în cazuri precum: "Dan Amedeo Lăzărescu", "Quintus", "Doinaş", Carol Sebastian", "Felix", "Ureche", "Stănoiu", "Mona" (Mona Muscă). Şi cam atât. La capitolul "eşecuri", Legea Ticu şi CNSAS pot înregistra "scoruri de maidan".

Prost concepute din start, Legea Ticu şi regulamentul său de aplicare au lăsat loc la interpretări, manipulări şi imense scandaluri: privind modul selectiv şi politizant de analizare a unor dosare. CNSAS nu a reuşit să spună de ce nu au reuşit să găsească dosarele unor politicieni foarte controversaţi. Dar, mai ales, CNSAS nu a reuşit spună dacă foştii şefi ai Securităţii au făcut sau nu "poliţie politică": de la Pacepa (care a declarat că, până la fuga sa din România, a făcut "poliţie politică") până la Nicolae Pleşiţă (care a descris de mai multe ori, cu lux de amănunte, colaborarea sa cu Carlos Şacalul). (Christian Levant)

Reacţiile juriştilor

Dorneanu: Aplicabilitatea legii se suspendă

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu (foto), este de părere că textele declarate neconstituţionale, "legile sau anumite texte" trebuie puse de acord cu dispoziţiile Curţii Constituţionale, de către parlament sau guvern în termen de 45 de zile. "Aplicabilitatea lor se suspendă de drept, după publicarea în Monitorul Oficial", a mai spus Dorneanu.

Bărbulescu: Verdictele CNSAS, lovite de nulitate

Preşedintele CSM, judecătorul Lidia Bărbulescu (foto), a afirmat că verdictele date de CNSAS vor fi lovite de nulitate din moment ce au fost emise de un organism neconstituţional. "Este o greşeală să se spună că deciziile Curţii Constituţionale au obligativitate numai pentru viitor, pentru că deciziile Curţii constată neconstituţionalitatea unor legi ori a unui text de lege şi este ca şi cum aceste texte sau legi nu ar fi existat", a subliniat preşedintele CSM. (L. Năstase/ A. Macoveiciuc)