Fascismul cibernetic

Rasismul şi antisemitismul sunt periculoase şi în lumea virtuală Cine are răbdarea să parcurgă forumurile publicaţiilor româneşti va fi, poate, uimit să constate câţi suporteri

Rasismul şi antisemitismul sunt periculoase şi în lumea virtuală

Cine are răbdarea să parcurgă forumurile publicaţiilor româneşti va fi, poate, uimit să constate câţi suporteri are Adolf Hitler în această ţară. Sună şocant, dar realitatea este că nu-i zi lăsată de la Dumnezeu în care să nu întâlneşti o sumedenie de mesaje cu caracter vădit rasist şi antisemit ori îndemnuri la violenţă împotriva minorităţilor de toate felurile. Azi, o înjurătură individuală legată de etnia reală sau prezumată a destinatarului ori de presupusele sale preferinţe sexuale. Mâine, o ameninţare cu bătaia, iar poimâine, ce să ne mai mai complicăm, un îndemn direct la progrom. Imaginaţia minţilor înfierbântate nu cunoaşte limite.

Ne-am obişnuit să privim spaţiul virtual ca pe unul al deplinei libertăţi de exprimare. Internetul nu cunoaşte bariere, nu ţine cont de graniţe, nici de prejudecăţi, ba chiar nici de toanele unor regimuri autoritare. Accesul rapid la o cantitate uriaşă de informaţii şi posibilitatea de a intra practic instantaneu în contact cu oricine de pe această planetă fac mai uşor cunoscute abuzurile regimurilor autoritare din toată lumea şi contribuie din plin la promovarea ideilor democraţiei şi libertăţii.

Există însă şi un revers al medaliei: se deschide spaţiul de manifestare unor curente şi atitudini care, în orice altă împrejurare, ar determina reacţia imediată a societăţii. Ce rezultă? În primul rând, alterarea dezbaterii publice, într-o perioadă în care agora se mută din ce în ce mai vizibil în spaţiul virtual. Un alt pericol priveşte generaţiile tinere. Spre deosebire de cei care au deprins navigarea pe internet la vârste mature, adolescenţii pot să confunde mai uşor lumea virtuală cu cea reală. Şi atunci, dacă omori un negru într-un joc online fără să păţeşti nimic, nu cumva ai putea crede că vei putea face acelaşi lucru şi în viaţa reală? Şi nu cumva liderii extremişti îşi vor putea mai uşor atrage, motiva şi orienta adepţii folosind lumea virtuală în loc să-i adune la manifestări cu steaguri verzi şi imnuri legionare?

Nu de interdicţii are nevoie însă internetul - orice restricţie nu va face decât să justifice acţiunile îndreptate împotriva libertăţii de expresie din spaţial virtual. Conform unui studiu OpenNet, o organizaţie care îi reuneşte pe specialiştii IT de la Universităţile Oxford, Cambridge, Harvard şi Toronto, nu mai puţin de 25 de state controlează sau cenzurează Internetul.

Răspunsul trebuie să vină din autoreglementări în cadrul instituţiilor media cu interfaţă virtuală şi mai ales dintr-o reacţie puternică a societăţii. Discriminarea, rasismul şi antisemitismul sunt la fel de periculoase în lumea virtuală ca şi în cea reală.